Care este originea expresiei „Colac peste pupăză”

De unde vine expresia „Colac peste pupăză”

Formularea expresiei „Colac peste pupăză” este folosită pentru a sublinia o accentuare a unei situații nefericite, respectiv însoţirea unui rău de un alt rău care agravează, astfel, situația.

Această expresie este similară cu „un rău nu vine niciodată singur” și se aplică atunci când, spre exemplu, iei amendă și ți se mai strică și mașina.

Unii specialişti sunt de părere că „pupăza” din expresie se referă la denumirea dată în anumite zone ale țării unui tip de pâine, o împletitură aparte de cocă de mărimea unui cuib de pasăre. Aceasta nu se folosește doar la pomenirea morţilor, ci şi la ceremonialul unei nunți.

Expresia se referă la faptul că, la înmormântări, românii oferă conform obiceiului un colac mare, care semnifică viața atât cu bune, cât și cu rele. În unele regiuni din România, acesta se dă peste groapa mortului.

• Descoperă și originea expresiei „tufă de Veneția”

Cum pupăza este oferită și la nuntă, apariția unui eveniment fericit urmat de un altul este ca și cum ai pune un colac de mort peste pupăza de la nuntă. Practic, colacul este cel care vine cu nenorocirea sau o amplifică. Precum o înmormântare după nuntă, ceea ce nu este niciodată de bun augur.

Recomandări

Crima pasională din lumea bună a Bucureștiului care a rămas nerezolvată și la 90 de ani distanță. Cum a sfârșit Tita Cristescu, prima Miss România

Una dintre primele opere literare care face referire la această expresie este „Peregrinul transilvan”. Este vorba despre un jurnal de călătorie care a fost scris de Ion Codru Drăguşanu în anul 1865.

Scriitorul vorbește în această lucrare despre negocierea unui salariu astfel: „Acordai pre lună 80 de taleri şi 300 pauşale de rentoarcere, emolumente bune, poţi zice pupăză pre colac”.

În prezent, expresia „colac peste pupăză” este folosită de unii oameni ca sinonim pentru alte expresii precum „de parcă n-ar fi fost de ajuns” sau „pe deasupra”.

• Descoperă și cele mai cunoscute proverbe românești

În ce expresii mai apare cuvântul „colac”

În limba română există și alte expresii populare care conțin substantivul „colac”. Una dintre acestea este „A trecut baba cu colacii”, care este sinonimă cu expresia „I-a mâncat cioara colacul”. În ambele cazuri este vorba despre cineva care a ratat un prilej favorabil într-un anumit context.

Mergând mai departe, cu toții am auzit și folosit expresia „Umblă câinii cu covrigi în coadă”, care circulă şi sub forma „Umblă câinii cu colaci în coadă”. Aceasta semnifică ideea de falsă bogăţie.

De asemenea, expresia „Nu i s-au prins colacii” face referire la o persoană care a eșuat într-un anumit demers, într-o acțiune sau într-o iniţiativă.

Recomandări

Trecerea la ora de iarnă. Când a apărut conceptul și cum a evoluat de-a lungul timpului. Dr. Richard Constantinescu: „Un experiment social cu implicații adânci” | Interviu

Iată și alte expresii care conțin cuvântul „colac”: „Dacă nu est colac, este bună şi pâinea”, „Baba cu colacii și moșul cu cozonacii”, „Câinele nu fuge de colac, dar de ciomag” sau „Când vrea Domnul, vine şi dracul cu colaci”.

În ce expresii mai apare cuvântul „pupăză”

În graiul popular, pupăza apare și în alte expresii. Spre exemplu, despre cineva căruia îi merge rău se spune că „îi cântă pupăza”.

O altă expresie cunoscută este „Îi merge gura ca pupăza” și semnifică o persoană care vorbeşte foarte mult, flecăreşte. De altfel, a pupăza/a pupăzi înseamnă a vorbi, a pălăvrăgi.

Sursa: shtiu.ro

Urmărește-ne pe Google News