ComenteazăCuprins:
Confortabil sau comfortabil?
Scrierea și pronunția corectă sunt cerințe importante în comunicarea cu ceilalți.
Apropierea consoanelor sonore ”m” și ”n” de consoana surdă ”f”, poate duce uneori la pronunții greșite. În acest caz se află și cele două variante – confortabil și comfortabil, la fel și confort sau comfort.
Una dintre multele greșelile gramaticale constă din interschimbarea literelor nf și mf.
În gramatica limbii române, acest cuvânt are o singură formă corectă, iar această formă se scrie folosind literele nf.
În plus, cum limba română a important foarte mulți termeni din alte limbi și mai ales din limba engleză, adesea se pot produce confuzii între cuvinte. Acesta poate fi, de asemenea, unul dintre motivele care ne poate face să ne întrebăm dacă se scrie corect confortabil sau comfortabil. În limba engleză, termenul se scrie cu m – comfortable.
Deși se poate ca din cauza felului în care se aude pronunția, tendința să fie aceea de a scrie comfortabil, totuși singura variantă acceptată în limba română este confort, cu N – confortabil.
Ce înseamnă confortabil potrivit DEX
Potrivit dicționarului explicativ al limbii române, cuvântul confortabil are sensul de ceva comod sau care oferă confort.
Cuvântul confort, la rândul lui, înseamnă totalitatea condițiilor materiale care asigură o existență civilizată, plăcută, comodă și igienică.
Descoperă cum se scrie corect – cele mai frecvente greșeli gramaticale.
Despre limba română
Limba română este o limbă de origine latină. Mai exact, limba română este o limbă romanică, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, prezentând multe similarități cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-romană. Înainte de a deveni limba română, latina din Dacia s-a îmbogățit și cu unele cuvinte vechi grecești.
Este vorba de cuvinte specifice latinei dunărene, transmise apoi limbii române, inexistente în celelalte limbi romanice.
Teritoriul de formare a limbii române a fost atât la nord, cât şi la sud de Dunăre, şi s-a încheiat aproximativ în secolul al VII-lea, moment de la care se poate vorbi de existenţa poporului român şi a limbii române.
Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei.
Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova.
Descoperă și câte dialecte are limba română.