Cuprins:
Viața lui Constantin Brâncuși
Brâncuși și-a început formarea artistică în România, studiind la Școala de Arte și Meserii din București. Ulterior, a continuat să studieze în Franța, mai întâi la École des Beaux-Arts din Paris, iar mai târziu la École Nationale Supérieure des Arts Décoratifs. La Paris, a fost influențat de lucrările lui Auguste Rodin și a devenit interesat de lucrările artiștilor moderniști ai vremii, printre care Pablo Picasso și Georges Braque.
El a folosit pentru sculpturile sale o varietate de materiale, inclusiv marmură, bronz și lemn, dar este poate cel mai bine cunoscut pentru piesele sale turnate în bronz. Unele dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale includ „Sărutul”, „Pasăre în spațiu” și „Coloana fără sfârșit”.
Opera lui Brâncuși a avut o influență profundă asupra dezvoltării sculpturii moderniste și este considerat pe scară largă drept unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. Sculpturile sale sunt păstrate în muzee și colecții din întreaga lume, iar el continuă să fie o sursă majoră de inspirație pentru artiștii contemporani.
Primii ani de viață ai lui Constantin Brâncuși
La vârsta de 9 ani, tatăl său a decedat, iar 2 ani mai târziu, când avea doar 11 ani, a fugit de acasă, marcând începutul aventurilor sale incredibile prin viață.
A plecat la Târgu Jiu, un oraș din apropierea satului său, unde a început să lucreze ca pictor de lână. Aventura sa a fost întreruptă când mama sa l-a găsit și l-a luat înapoi acasă.
Nu a rezistat prea mult în sat și a fugit din nou, de data aceasta într-un oraș mai îndepărtat, pentru ca mama lui să nu-l mai poată găsi.
A avut diverse slujbe până la sfârșitul adolescenței. La 17 ani, lucra la un restaurant când l-a provocat pe proprietar că poate sculpta o vioară în două săptămâni. A luat o ladă de lemn, unde era ținută bijuteria, a fiert lemnul și a terminat vioara. Nu numai că a sculptat-o în două săptămâni, dar a și cântat la ea.
Văzându-i potențialul, proprietarul restaurantului i-a plătit lui Constantin Brâncuși profesori particulari, pentru ca acesta să poată termina școala.
La 18 ani, l-a înscris la Școala de Arte și Meserii din localitate, clasa de sculptură. Constantin a absolvit în 4 ani în loc de 5, după care a urmat Școala de Arte Plastice din București, unde a început să primească comenzi pentru diferite lucrări de artă, unele dintre ele fiind expuse și acum în tot orașul.
După absolvirea Școlii de Arte Plastice din București, i s-a oferit un post de profesor de caligrafie și desen într-un alt oraș. L-a refuzat, iar la vârsta de 27 de ani, a început călătoria pe jos spre Paris.
I-a luat un an, timp în care s-a oprit la Budapesta, Viena, München și Basel, iar la 16 iulie 1903 a ajuns la Paris.
S-a înscris la Școala de Arte Frumoase din Paris, unde a studiat timp de 2 ani înainte de a fi exmatriculat; 30 de ani era vârsta maximă permisă pentru ca elevii să mai fie înscriși.
Constantin Brâncuși le-a spus mai târziu prietenilor că, de fapt, a fost un lucru bun că s-a întâmplat așa, deoarece nu mai avea ce să învețe la școală. Și-a găsit un loc de muncă spălând vase într-un restaurant, continuând în același timp să sculpteze în atelierul său.
Contribuția lui Constantin Brâncuși la sculptura modernă
Odată cu anul 1907 începe perioada sa de afirmare. În 1910, a început seria Mademoiselle Pogany.
Mademoiselle Pogany a fost una dintre prietenele lui Brâncuși, care studia pictura la Paris.
În 1920, Constantin Brâncuși a sculptat prima versiune a Coloanei Infinitului în lemn de stejar. Înălțimea era de 7 metri și 17 centimetri și a sculptat-o în 3 zile pentru un prieten din Paris.
Ulterior, în 1938, a construit Coloana Infinitului din fontă și oțel. Aceasta poate fi vizitată în Târgu Jiu, România.
În 1927, călătorește în America pentru a prezenta Măiastra, care are 27 de variante, la Galeria Brummer din New York.
A fost amendat cu 210 dolari de către vama americană pentru Măiastra, deoarece au considerat-o o piesă industrială, nu o operă de artă. În 2017, o variantă a Măiastra a fost vândută pentru 27 de milioane dolari.
Ironia acestei povești este că, în urma procesului intentat de Brâncuși pentru recuperarea amenzii, pe care l-a câștigat 3 ani mai târziu, legile pentru importul de opere de artă au fost modificate în SUA.
În 1935 a fost însărcinat să realizeze un monument în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial, la Târgu Jiu, orașul din apropierea satului său.
A acceptat propunerea, iar în 1937 a creat Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii.
Moartea și moștenirea lui Brâncuși
Constantin Brâncuși s-a stins din viață pe 16 martie 1957, la vârsta de 81 de ani. El a fost înmormântat la Paris, la cimitirul Montparnasse.
În 1956, Brâncuși a dorit să doneze statului român 144 de opere de artă. Cu toate acestea, oferta sa a fost refuzată pe motiv că operele sale nu au nicio valoare.
După acest refuz, Brâncuși și-a donat operele Franței. Pentru că statul francez nu putea accepta donații de la cetățeni străini, Constantin Brâncuși a devenit cetățean francez, pentru a finaliza donația.
Unele dintre lucrările sale pot fi văzute la Muzeul Guggenheim, la Muzeul Met sau la Muzeul de Artă Modernă (MoMA).
Brâncuși și orașul Târgu Jiu
Orașul Târgu Jiu a fost recunoscut în scris pentru prima dată în 1406 și este legat de multe momente importante din istoria românilor. Este strâns legat de Constantin Brâncuși, care a revoluționat viziunea și limbajul plastic în sculptura modernă.
Afirmat ca fiind „jumătate zeu, jumătate fermier” și „înaintea timpului său”, Brâncuși a exprimat în creațiile sale o viziune cu totul nouă asupra lumii.
Brâncuși este de departe cel mai bine vândut artist român – situat pe locul 4 în cadrul unui clasament Artmark al celor mai bine vândute opere de artă din toate timpurile, el este surclasat doar de Giacometti, Modigliani și Matisse, fiind în același timp mai bine clasat decât celebrul Picasso.
Talentul său de renume mondial a determinat muzeul Guggenheim din New York să onoreze 60 de ani de la moartea sa prin prezentarea a 8 sculpturi ale lui Brâncuși, care sunt în general păstrate în depozit și inaccesibile publicului.
Poți vedea operele sale vizitând celebrul ansamblu „Calea Eroilor” din orașul Târgu Jiu din România și poți admira sculpturi precum Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii, dar și Coloana Infinitului, care are un parc propriu.
Sculpturile lui Brâncuși
Sculpturile sale sunt considerate unele dintre cele mai importante opere de artă modernă. Unele dintre cele mai cunoscute sculpturi ale sale includ:
„Sărutul“
O sculptură din bronz care înfățișează doi îndrăgostiți care se îmbrățișează, această piesă este considerată una dintre cele mai emblematice lucrări ale lui Brâncuși.
„Pasărea în spațiu”
O serie de sculpturi abstracte care înfățișează o pasăre în zbor, această lucrare este considerată pe scară largă ca fiind unul dintre primele exemple de artă nereprezentativă.
„Coloana infinitului”
O serie de forme cilindrice suprapuse care par să se ridice la infinit spre cer, această lucrare este un exemplu al utilizării de către Brâncuși a formelor repetitive pentru a crea un sentiment de continuitate și ritm.
„Muza adormită“””
O sculptură din bronz a unei femei culcate cu ochii închiși, această piesă este considerată una dintre cele mai senzuale lucrări ale lui Brâncuși.
„Măiastra”
O serie de sculpturi de păsări, această lucrare este un omagiu adus păsării mitice românești cu același nume.
„Poarta Sărutului”
O operă de artă sculptată în piatră, care face parte din Ansamblul Monumental din Târgu Jiu.
Se află pe aleea de la intrarea din parcul orașului Târgu Jiu și este făcută din piatră poroasă. De fapt, piatra a fost extrasă din carierele din împrejurimi.
Poarta Sărutului este făcută din două coloane groasă, iar pe fețele fiecăreia se regăsește simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc.
În 1907, Brâncuși a făcut o primă versiune a Sărutului. Aceasta a devenit 3 ani mai târziu, în forma simplificată, monument funerar în cimitirul Montparnasse din Franța.
Dar în 1916, el termina o Coloană a sărutului. Aceasta era alcătuită prin asamblarea a patru blocuri. Brâncuși a vorbit despre aceste coloane cu Malvina Hoffman.
„La început am săpat în piatră grupul celor două făpturi înlănțuite…, în urmă, după lung timp m-a purtat gândul spre chipul unei porți prin care să se poată trece dincolo. Acum am intenția, să dezvolt siluetele în motivul de deasupra porții”.
De menționat este faptul că Poarta Sărutului a fost restaurată în 2003. Un an mai târziu, autoritățile au amenajat parcul în care se află monumentul, iar în prezent, fiecare opera de artă este supravegheată video.
Sursa foto: 123rf.com