Strămoşii noştri vânau animale pentru carne şi foloseau astfel multă energie. În zilele noastre, animalele sunt crescute în ferme, iar carnea, din care organismul îşi extrage proteinele, ne e adusă până “la uşa ca sei”. Consumăm aproape dublu proteine faţă de necesar şi astfel creşte riscul unor afecţiuni ale rinichilor şi ficatului. Multe feluri de carne, în special cea consumată semicrudă, sunt bogate în grăsimi, care pot afecta inima. O serie de studii indică faptul că dacă mâncăm exagerat de multă carne, creşte riscul de cancer.

Nu este bine ca mâncatul unui cheesburger cu şuncă să devină obişnuinţă, ci mai degrabă un moft ce trebuie satisfăcut o dată pe lună.

Multe feluri de mâncare pe bază de carne pot conţine o garnitură, precum cartofii pră jiţi sau salata şi pot fi des tul de săţioase. Un sos pentru paste poate avea 25% carne şi 75% legume. Specialiştii nutriţionişti recomandă consumul de carne de vită în sânge.

Alte sugestii din partea medicului: carnea de porc sau de oaie trebuie consumată o dată sau de două ori pe săp – tă mâ nă, puiul sau curcanul, la fel, iar peştele sau fructele de mare, de trei sau de patru ori la fiecare şapte zile. Celor împătimiţi după mâncărurile cu carne cel mai greu le va fi să reducă consu mul lor la niveluri “normale”.

DE UNDE IEI FIERUL ŞI VITAMINA B?

Carnea crudă e considerată o sursă importantă de fier, care joacă un rol deosebit în menţinerea sănătăţii muşchilor şi a sângelui. Studii efectuate a supra vegetarienilor au arătat că aceştia riscă să piardă mult fier, ceea ce poate duce la anemie. Vitamina B, regăsită în cantităţi semnificative în carne, este foarte importantă în producerea energiei.

FRIPTURA HRANĂ PENTRU CREIER

Carnea este considerată un aliment preţios şi totodată o rezervă de proteine, vitamine şi alte resurse nutriţionale, înca din era preistorică. De fapt, mulţi antropologi văd în carne un element-cheie care a jucat un rol important în evoluţia speciei noastre. Chiar dacă vegetarienii sunt la modă în ultimii ani, carnea din orice sursă co mestibilă rămâne un fel principal pentru mâncărurile americane.

PEŞTELE BUN SAU NU?

Şi carnea de peŞte are anumite probleme. De exemplu, peŞtii mai graŞi pot conţine cantităţi periculoase de toxine. Probleme ar pu tea apărea în momentul în care există concentraţii ridicate de mercur. Printre peŞtii cu cantităţi ridicate de mercur se numără: peŞtele-spadă, rechinul Şi macroul. PeŞtii de apă dulce pot avea diverse toxine, în funcţie de mediul în care trăiesc. În anumite cazuri, Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA a sfătuit consumatorii să se limiteze la un peŞte pe săptămână. Unele specii de peŞte care provin din ape poluate nu ar trebui mâncate, sub nici o formă.

SFATURI
Oamenii de Ştiinţă sunt încă nehotărâţi în privinţa unor recomandări, însă pentru mai multă siguranţă, copiii, femeile însărcinate sau cele care alăptează nu ar trebui să consume mai mult de 340 grame de peŞte săptămânal Şi să evite peŞtelespadă, rechinul şi macroul.

ALEGE, TOTUŞI, PEŞTELE
Puteţi fără ezitare să consumaţi o mică porţie de crustacee, cod sau cambulă. De asemenea, nu uitaţi de peştele prăjit. Heringul şi sardinele sunt bogate în acizi omega3 şi au foarte puţine toxine.

FRUCTELE DE MARE
O alternativă cu mai puţine grăsimi decât carnea sunt fructele de mare. Crus ta – ce ele au un nivel ridicat de acizi omega3, care scad riscul de boli cardiace, dar şi de cancer de prostată.

INCREDIBILELE OUĂ

Oul – alimentul de bază pentru o viaţă sănătoasă – este o sursă importantă de vitamine, conţine proteine şi substanţe nutritive, vitamina A, B-12, acid folic şi riboflavină. E indicat în alimentaţia copiilor şi a adolescenţilor. Însă asta nu înseamnă că trebuie să în cepi fiecare zi cu un munte de omletă. Trei sau patru ouă sunt suficiente pe săptămână.

43,3 600 127 de milioane de tone de carne de porc sunt produse pentru consum.
600 de milioane de Big Mac-uri consumă anual americanii.
127 de pui sunt consumaţi pe secundă în America.

 
 

Urmărește-ne pe Google News