8 comentariiCuprins:
Ce înseamnă Crăciunul pe rit vechi și când este sărbătorit
Indiferent de data la care este sărbătorit, Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine pentru că ea celebrează nașterea lui Iisus. Diferența dintre Crăciunul sărbătorit pe data de 25 decembrie și cel pe rit vechi, sărbătorit pe data de 7 ianuarie, se datorează modului în care creștinii folosesc calendare diferite pentru a marca ziua sfântă.
Acest decalaj are la bază o istorie îndelungată. Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor, de 365 de zile, iar altul al romanilor, care avea 355 de zile. Anual rămânea o diferență de 10 zile între cele două și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar. Pentru că în calculul calendarului de 365 de zile și 6 ore, dar și calendarul solar de 365 zile, 5 ore și 43 de minute rezulta anual o diferență de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile, cu cât a rămas în urmă calendarul iulian.
Împăratul roman Iuliu Cezar a hotărât în anul 46 î.Hr să îndrepte această diferență și s-a făcut trecerea la sistemul de calcul egiptean, care a fost botezat calendarul iulian. Acesta din urmă a fost folosit de creștini timp de secole.
În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou. În calendarul iulian sau în calendarul pe stil vechi, Crăciunul este decalat cu 13 zile față de calendarul ortodox oficial. Astfel, Crăciunul pe rit vechi vechi 2024 este sărbătorit în data de 7 ianuarie.
Află mai multe despre diferența dintre calendarul gregorian și iulian.
Data reală a nașterii lui Isus
Crăciunul nu a fost întotdeauna pe 25 decembrie și nici pe 7 ianuarie, indiferent despre ce calendar este vorba. Deși Crăciunul celebrează nașterea lui Iisus Hristos, data reală a marelui eveniment pare totuși că s-a pierdut în istorie. Nu există nicio mențiune despre 25 decembrie în Biblie și mulți istorici spun că Iisus s-a născut cel mai probabil în primăvară.
Ba, mai mult, unii istorici presupun că data a fost aleasă inițial pentru că a coincis cu festivalul păgân Saturnalia, care îl onora pe zeul agricol Saturn prin festivități și cadouri. De acolo, în funcție de calendarul adoptat, s-a decis sărbătorirea pe 25 decembrie sau 7 ianuarie, când este Crăciunul pe rit vechi.
Descoperă și alte curiozități despre Crăciun.
Cine sărbătorește Crăciunul pe rit vechi 2024
Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană și calendariștii vechi greci – Mânăstirile din Sf. Munte Athos – au continuat să folosească calendarul iulian, de aceea ei sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, pe 7 ianuarie. Se numesc „pe stil vechi” pentru că prăznuiesc, și în prezent, Paștile și toate sărbătorile după vechiul calendar.
În România, mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii au sărbătorile de iarnă conform ritului vechi.
Tradiții și superstiții de Crăciunul pe rit vechi
Ca și în cazul Crăciunului sărbătorit pe 25 decembrie, în multe regiuni, pregătirile pentru Crăciun încep cu postul Crăciunului, care durează 40 de zile și se încheie pe 6 ianuarie. În această perioadă, credincioșii urmează un regim alimentar strict, abținându-se de la carne, lactate și alte produse de origine animală.
Crăciunul pe rit vechi nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și o ocazie de a crea și a păstra noi legături cu comunitatea. În multe sate și orașe, se organizează târguri și festivaluri, unde oamenii pot cumpăra produse tradiționale, mâncăruri specifice și cadouri. În plus, anumite tradiții sunt repsectate și în zilele de sărbătoarea de întreaga comunitate.
Pe 7 ianuarie 2024, atunci când este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi, oamenii obișnuiesc să respecte mare parte din tradițiile pe care le respectă și românii care serbează Nașterea Domnului pe 25 decembrie.
În plus, în Ajun de Crăciun pe rit vechi, creștinii participă la aprinderea badnjak-ului din curtea bisericii. Tradiția veche spunea că în dimineața de Ajun cel mai vârstnic bărbat din familie merge pe câmp și taie un trunchi de stejar, iar spre seară îi dă foc.
Credința este că arderea unui copac înseamnă arderea păcatelor și înălțarea spre Lumină și cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi fac asta în fiecare an, în Ajun de Crăciun, în curtea unei biserici. Este bine ca flăcările să fie cât mai mari și scânteile cât mai multe pentru ca Anul Nou să vină cu bogății.
Potrivit tradiției, tot în noaptea de Ajun, copiii și adolescenții se îmbracă în costume populare tradiționale și merg la colindat pe la casele vecinilor, pentru a le aduce vestea Nașterii Pruncului Sfânt. Colindul începe de la preotul satului şi continuă la restul gospodărilor.
După colindat, fiecare familie se așază la masă și se ia „Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.
În dimineața zilei de Crăciun, potrivit tradiției vechi, care în zilele noastre s-a pierdut, o femeie din gospodărie trebuia să meargă să aducă o găleată de apă de la o fântână, de la un lac sau de la o apă curgătoare. Femeia trebuia să culeagă de pe drum ramuri de salcie și busuioc pe care să le scufunde în apă. Fiecare membru al familiei se spăla pe față cu apa adusă și bea puțin din ea.
Tradiții pentru masa de Crăciun pe rit vechi
Tradiția este ca cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vech să pună pe masa de Ajun douăsprezece feluri de mâncare, fiecare dintre acestea reprezentând câte un apostol. Printre preparatele cele mai populare se numără grâul fiert cu nucă, compotul de prune afumate și sarmalele de post cu hribi.
La masa de Crăciun, obiceiul este să se pună sub fața de masă bani și fân pentru a atrage bunăstarea casei. Acestea sunt scoase de sub fața de masă abia de Bobotează pe stil vechi, pe 19 ianuarie.
În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și votcă.
Rușii lipoveni pun pe masa de Crăciun preparate ca haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză).
Pentru sârbi nu există Crăciun fără prăjitura „cesnica”, în care se pune, de obicei, un bănuț. Tradiția spune că cel care-l găsește va avea noroc tot anul.
Gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi „ajunel”, pe care le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, apoi le agaţă de icoana şi le păstrează până când se sărbătoreşte Sfântul Gheorghe. După aceea, le scot şi le dau animalelor să mănânce, pentru a păzi casa de spiritele rele şi ghinion.
Când este Revelionul pe rit vechi
În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, cei care folosesc vechiul calendar, cel iulian, sărbătoresc intrarea în noul an, adică Revelionul pe rit vechi. Revelionul este sărbătorit de sârbi, ucraineni, lipoveni şi ruşi.
Așadar, Anul Nou, conform calendarului iulian, este pe 13-14 ianuarie, iar Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, este celebrată de creștinii ortodocși de rit vechi pe 19 ianuarie. În ziua de Bobotează, în țările care au adoptat calendarul gregorian, inclusiv România, preoții aruncă adesea cruciulițe în râuri sau lacuri în care credincioșii se scufundă apoi pentru a le recupera.
Sursă foto – Shutterstock.com