ComenteazăCreștinii ortodocși pe rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi 2021 pe data de 7 ianuarie și nu pe 25 decembrie, așa cum este trecută sărbătoarea în calendar ortodox 2021. Citește de ce Nașterea Domnului este sărbătorită în două luni diferite.
Cuprins:
Cum a apărut calendarul pe rit vechi
În calendarul iulian sau în calendarul pe stil vechi, Crăciunul pe rit vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul ortodox oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe data de 1 octombrie 1924.
Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor, de 365 de zile, iar altul al romanilor, care avea 355 de zile. Anual rămânea o diferență de 10 zile între cele două și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar.
Pentru că în calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore, dar și calendarul solar de 365 zile, 5 ore și 43 de minute rezulta anual o diferență de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile, cu cât a rămas în urmă calendarul iulian.
Împăratul roman Iuliu Cezar a hotărât în anul 46 î.Hr să îndrepte această diferență și s-a făcut trecerea la sistemul de calcul egiptean, care a fost botezat calendarul iulian. Acesta din urmă a fost folosit de creștini timp de 15 secole.
Ce biserici sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi
În prezent există biserici ortodoxe care folosesc calendarul iulian neîndreptat. Printre acestea se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului.
Crăciunul pe stil vechi 2021 – tradiții și obiceiuri
Potrivit tradiției, în noaptea de șapte ianuarie, copiii și adolescenții se îmbracă în costume populare tradiționale și merg la colindat pe la casele vecinilor, pentru a le aduce vestea Nașterii Pruncului Sfânt.
După colindat, fiecare familie se așază la masă și se ia “Cina Sfânta”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului. Pe masa de sărbătoare trebuie să fie 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor, iar printre acestea se numără: sarmale, pește, ciorbe, preparate din purcel de lapte și alte preparate.
Conform tradiției, la miezul nopții, de la mic la mare, toată lumea merge la biserică pentru slujba de Crăciun.
La masa de Crăciun, obiceiul este să se pună sub fața de masă bani și fân pentru a atrage bunăstarea casei. Acestea sunt scoase de sub fața de masă abia de Bobotează pe stil vechi, pe 19 ianuarie.
În dimineața zilei de Crăciun, potrivit tradiției, o femeie din gospodărie trebuie să meargă să aducă o găleată de apă de la o fântână, de la un lac sau de la o apă curgătoare. Femeia trebuie să culeagă de pe drum ramuri de salcie și busuioc pe care să le scufunde în apă. Fiecare membru al familiei se spală pe față cu apa adusă și bea puțin din ea.
Unul dintre deserturile tradiționale care nu lipsește de pe masa de Crăciun este plăcinta de dovleac în care este pusă o monedă înainte de a fi coaptă. Se spune că cine găsește banul va avea noroc tot anul viitor.
În țara noastră peste 1 milion de adepți ai Bisericii Creștin Ortodoxe sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, cu precădere ruși lipoveni, ucraineni, moldoveni și sârbi.
Sursă foto: Shutterstock.com