ComenteazăRegizat de Anna Boden și Ryan Fleck, “Captain Marvel” revizitează anii 90, vremuri după care tânjesc mai toți tinerii adulți de azi. Pare să promită o aventură nostalgică printre jocuri arcade și tonomate din care cântă Spice Girls. Surprinzător, nu se abuzează de momentele “Hei, mai ții mine X?”, pentru că nici măcar nu petrecem tot filmul pe Pământ.
Cine e Vers/Captain Marvel?
Călătoria noastră începe, în schimb, pe planeta Hala, capitala Imperiului Kree. Acolo o cunoaștem pe Vers (Brie Larson), soldat în armata extraterestră, dornică să se alăture războiului împotriva civilizației Skrull. Deși are abilitatea de a proiecta rafale de energie distructivă prin pumni, e bătută la cap de mentorul Yon-Rogg (Jude Law) să-și inhibe forța și să câștige luptele cinstit, corp la corp. Chipurile, așa va învăța să devină o războinică disciplinată.
În confruntarea cu skrullii, Vers se prăbușește pe Pământul anului 1995, când supereroii și extratereștrii încă erau considerați basme. Din comitetul de întâmpinare face parte agentul nostru secret favorit, Nick Fury (un Samuel L. Jackson mult întinerit prin procedee digitale).
Când Fury află că skrullii ostili veniți pe Terra au capacitatea de a se metamorfoza în oricine, un real pericol pentru întreaga umanitate, hotărăște s-o ajute Vers să mute războiul înapoi în spațiul cosmic.
Conflictul militar e dublat de unul interior: cu cât cutreieră mai mult Pământul, memoria lui Vers e bombardată cu tot mai multe amintiri legate de această planetă. Se pare că, înainte de a deveni soldat în armata kreeză, fata a trăit aici. Nu are de gând să revină la bordul vreunei nave până când nu descoase toate secretele trecutului său. Cine e ea de fapt?
Un nou succes al MCU
MCU rareori o dă în bară, iar “Captain Marvel” (pseudonimul pe care și-l va asuma Vers) continuă șirul succeselor. E un film distractiv, amuzant, energic și spectaculos vizual, urmând cu religiozitate rețeta francizei.
Povestea nu e spusă cronologic, ci intercalează episoade din prezentul lui Captain Marvel cu scene din trecutul ei. Procedeul are logică, pentru că eroina e amnezică și descoperă lucruri despre sine în același timp cu noi.
Din păcate, le descoperă prin viziuni fulgerătoare, prin compilații de miniscene cu ea cântând karaoke sau jucând baseball în copilărie. Nu se poate spune că o cunoaștem cu adevărat, ci doar asistăm la un rezumat video al vieții ei pe Pământ. Superficial, precipitat, insuficient ca să ne atașăm de ea.
În plus, (dez)organizarea asta temporală ne strică prematur multe surprize, indiciile din viziuni putând fi puse cap la cap destul de ușor. Aceeași greșeală a comis-o campania de marketing, care ne-a învățat că numele complet al lui Vers e Carol Danvers, fost pilot în Forțele Aeriene americane. Când informația asta e dezvăluită în film, cred că trebuie să ne prefacem uimiți.
Chiar și așa, avem parte de alte surprize și răsturnări de situație bine executate, deci vei avea ocazia să strigi: “Pe bune?! Nu cred!!!”. Mai ales când afli cum ajunge Nick Fury să-și piardă ochiul stâng, întrebare pe care n-o punem încă de când l-am cunoscut în “Iron Man” (2008).
Filmul trebuia numit «Fury»
Că tot veni vorba despre el, tipul o eclipsează complet pe Vers/Carol Danvers. Tânăr și neexperimentat, agentul întrerupe constant misiunea ca să mângâie pisici, dezvăluind o latură a personajului pe care fanii nu și-ar fi imaginat-o în veci. Bine intenționat, entuziast și extrem de descurcăreț, te face să regreți că filmul nu se cheamă “Fury”, că nu s-a axat mai mult pe el.
De cealaltă parte, Brie Larson mi se pare o alegere neinspirată în rolul principal. Banală, monotonă și lipsită de charismă, prestația ei are nevoie de îmbunătățiri radicale dacă vrea să strălucească mai departe în “Avengers: Endgame”, următorul capitol din MCU. Acolo, va împărți ecranul cu toți ceilalți supereroi pe care deja îi îndrăgim.
În cazul de față, nu strălucește decât prin prisma efectelor speciale, care îi dau o aură energetică destul de caricaturală. Pe măsură ce își exteriorizează forța lăuntrică, radiațiile emanate seamănă tot mai mult cu proiectul școlar al unui student la Film. Pe scurt, efectele vizuale nu se ridică mereu la nivelul așteptărilor.
Brie Larson vs internet
Mulți internauți acuză “Captain Marvel” că e un film feminist, în sensul negativ al cuvântului. Ostilitatea online s-a amplificat mai ales după un discurs al actriței Brie Larson, în care se văita că printre criticii de film sunt prea mulți “tipi albi de 40 de ani”, ale căror păreri nu contează vizavi de multe lansări cinematografice. Nici măcar nu le-a zis “men” (bărbați), ci “dudes” (tipi), într-o tentativă clară de a-i denigra.
Încerca să spună că și femeile, și persoanele de culoare, și adolescenții ar trebui să-și facă vocea auzită, să le ofere feedback cineaștilor. Totuși, a spus-o în cel mai neinspirat și agresiv mod posibil, ceea ce justifică antipatia față de ea.
Într-adevăr, filmul se împiedică în câteva momente de emancipare a femeilor prin denigrarea bărbaților, dar le tratează comic. Un astfel de episod îl găsește pe Nick Fury fiind scanat cu un dispozitiv de identificare a speciilor, care concluzionează pe un ton robotic: “Om mascul; grad de pericol – scăzut spre inexistent”. O glumiță aparent inocentă, dar cu subtext mârșav.
Să-ți iei bilet?
Lăsând deoparte detaliile socio-politice, “Captain Marvel” e o nouă reușită marca MCU. Nu una răsunătoare, dar suficient de competentă și de recreativă încât să-și merite biletul la cinema.
Jonglând cu urmăriri incitante pe Pământ și bătălii spectaculoase în cosmos, te va menține ancorat în poveste mare parte din timp. Iar Samuel L. Jackson e cireașa de pe tort – te va binedispune pentru tot restul zilei.
“Captain Marvel” a avut premiera în România pe 8 martie. Nu uita să rămâi în sală și după genericul de final, conform tradiției MCU, că te așteaptă două scene-bonus.
Nota: 7/10.