ComenteazăCuprins:
Inclus în celebra Carte a Recordurilor Guinness, acest monument este un reper pentru România, dar și pentru întreaga comunitate internațională, fiind o dovadă vie recunoștinței pe care poporul român o poartă eroilor săi.
Crucea Caraiman: localizare și caracteristici
Crucea Caraiman, denumită în mod oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, este un monument istoric, situat în masivul Bucegi, pe cel de-al doilea vârf al muntelui Caraiman, la o altitudine de 2.291 de metri, pe teritoriul județului Prahova.
Muntele Caraiman se află în partea estică a Bucegilor, fiind mărginit spre sud de Muntele Jepi, către nord de Muntele Coștila, iar către est de Valea Seacă și prăpăstii imense. Acest monument are forma unei cruci latine și măsoară 39,3 metri în înălțime cu tot cu soclul. Crucea în sine are o înălțime de 28 de metri, două brațe orizontale de câte 7 metri lungime fiecare și o secțiune transversală pătrată cu laturile de 2 metri.
Crucea propriu-zisă a fost realizată din profile de oțel și este montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră de calcar fasonată de 7,5 metri înălțime, cu latura de 21,5 metri. Acesta este înconjurat de stâlpi din piatră spre Est, Nord și Sud, iar stâlpii sunt legați prin lanțuri metalice groase, aflăm de pe enciclopedia online Wikipedia.
Cheltuielile pentru realizarea acestei construcții s-au ridicat la 1.028.550 de lei, a zecea parte din această sumă fiind suportată de Regia Domeniului Coroanei Bușteni. În urma unor demersuri pe care le-a făcut Alexandru Dan Bartoc în 2013, a fost desemnată în anul următor de oficialii Guinness World Records drept cea mai mare cruce din lume amplasată pe un vârf de munte. Din punct de vedere al ingineriei și al simbolismului, Crucea Caraiman a fost comparată cu Turnul Eiffel din Paris, Statuia Libertății din New York sau cu Statuia lui Iisus Mântuitorul din Rio de Janeiro.
Când a fost inaugurată Crucea Caraiman
Crucea Eroilor de pe muntele Caraiman a fost ridicată la inițiativa Regelui Ferdinand al României și al Mariei de Edinburgh, care a urmat îndeaproape punerea în aplicare a instrucțiunilor sale până la finalizarea lucrărilor.
Proiectul de ansamblu a fost semnat de către arhitecții români Georges Cristinel și Constantin Procopiu, iar construcția propriu-zisă a fost realizată de Societatea Cultului Eroilor, care a mobilizat un număr mare de tineri. În 1925, lucrările fuseseră deja demarate prin turnarea fundației, însă construirea propriu-zisă a început în anul următor.
Acestea au fost finalizate în august 2028, iar inaugurarea și sfințirea au avut loc, în prezența Reginei Maria, la jumătatea lunii următoare, de Ziua Sfintei Cruci. Monumentul a fost preluat de Primăria Bușteni la data de 8 februarie 1930.
Cum a fost construită Crucea Caraiman
Muncitorii au fost obligați să facă față provocării de a transporta materialele de construcție în vârful muntelui, misiune extrem de dificilă la acea vreme, din cauza lipsei tehnologiei. Monumentul a fost construit din traverse metalice, care erau asamblate într-un model de rețea, mai precizează Wikipedia.
Aceste traverse, lemnul, componentele rămase, sculele, precum și toate materialele necesare au fost transportate cu trenul până la gara Bușteni. De aici, unele grinzi metalice şi anumite materiale de construcţie au fost transportate cu carele trase de caii și de boii localnicilor pe traseul Buşteni – Sinaia – Vârful Păduchiosul – Vârful Dichiu – Podişul Bucegi – Vârful Caraiman, în timp ce părți ale crucii și restul de materiale au fost transportate cu funicularul deţinut de Moara de Hârtie din Buşteni, de-a lungul Văii Jepilor, până în Cantonul Schiel, unde au fost duse până sus pe vârful Caraiman, pe poteci înguste, cu cai și cu măgari.
Din cauza traseului foarte dificil, o căruţă făcea într-o săptămână cel mult două-trei transporturi. Unii dintre căruţaşii locali şi-au pus la dispoziţie propriile atelaje şi erau erau plătiţi fie cu bani, fie cu fân ori alimente. Odată ajunse în vârf, segmentele Crucii de pe Caraiman erau lipite între ele prin nituire, asta pentru că, la acea vreme, procesul de sudură nu era cunoscut.
De ce a fost construită Crucea Caraiman
Cunoscută și sub alte denumiri, cum ar fi Crucea Eroilor Neamului, Monumentul Eroilor de pe Caraiman sau, în mod popular, Crucea de pe Caraiman, această construcție impunătoare se dorea să fie un monument unic, care să fie văzut de la o distanță cât mai mare. Dar acesta nu a fost ridicat pentru asta, ci pentru a cinsti memoria celor aproximativ 30.000 de ostași români care au căzut la datorie în luptele care s-au purtat la Predeal, Azuga, Bușteni, dar și pe crestele munților Bucegi, în Primul Război Mondial. În memoria acestora, în anul 1928, avea să fie inaugurat acest monument, un adevărat „străjer” din metal și piatră, care „veghează” asupra Văii Prahovei și amintește de sacrificiul suprem al eroilor neamului românesc.
A fost conectată la rețeaua energetică națională
Iniţial, Crucea Caraiman era introdusă direct în stâncă, în timp ce soclul a fost realizat ulterior inaugurării, mai exact în anul 1930, pentru o mai bună încastrare a structurii metalice. În interiorul acestuia se află o încăpere, care inițial a adăpostit un generator electric care alimenta cele 120 de becuri de câte 500 W situate pe perimetrul crucii pentru ca monumentul să fie vizibil și pe timpul nopții.
Crucea a fost aprinsă pentru prima dată la 14 septembrie 1928, în ziua inaugurării. În 1939, crucea a fost conectată la rețeaua energetică națională, motiv pentru care generatorul a fost scos din uz. Puterea vine prin cablu subteran de la stația electrică a complexului de relee radio Coștila, care este situat la o altitudine de 2.487 de metri.
În prezent, Crucea de pe Caraiman este iluminată cu ajutorul a 300 de becuri de câte 500 W fiecare şi poate fi văzută de la zeci de kilometri depărtare, de pe Valea Prahovei.
Crucea Caraiman, la un pas să fie distrusă de comuniști
Până la instaurarea regimului comunist, în 1948, Crucea de pe Caraiman era aprinsă în noaptea Adormirii Maicii Domnului (14 spre 15 august) și de Ziua Înălțării Domnului, când se sărbătorește și Ziua Pomenirii Eroilor.
În timpul regimului comunist, aceste semnificaţii religioase ale Crucii Eroilor au fost complet ocultate. Astfel, în anii 50, aceasta a încetat să mai fie iluminată așa cum se întâmplase în perioada interbelică și a fost chiar la un pas să fie distrusă. Localnicii povestesc că influenții comunişti din zonă au trimis câţiva muncitori să taie braţele Crucii, astfel încât să rămână doar o coloană înaltă în vârful căreia să fie amplasată o stea roşie, simbolul comunismului.
Se spune însă că, pe drum, unul dintre aceștia ar fi căzut într-o râpă, iar altul şi-a rupt piciorul și, speriați că monumentul ar putea fi blestemat, ceilalţi muncitori nu s-au încumetat să continue drumul până în vârf pentru a-și îndeplini sarcina de partid, preferând să se întoarcă teferi. Nu se știe nici astăzi dacă este doar o legendă, însă important este faptul că monumentul a supravieţuit. A urmat o scurtă perioadă, în anii ʼ60, când Crucea Caraiman a fost din nou iluminată și a primit chiar un generator nou pentru cele 120 de becuri.
Legenda Crucii de pe Caraiman
Conform unei vechi legende, Crucea de pe Caraiman ar fi fost construită ca urmare a unui vis pe care l-ar fi avut Regina Maria. Se spune că aceasta ar fi visat cum Munții Bucegi ar fi fost „stropiți cu sângele eroilor”. În urma acestui vis, ea ar fi decis edificarea monumentului de pe Caraiman.
Această legendă a circulat și în perioada comunistă, dar și mai târziu, însă fără ca cineva să aducă vreo dovadă clară în acest sens. În urma unor documentări făcute de psihologul și scriitorul Paul Adrian Cristescu a reieșit dintr-un articol publicat în ianuarie 1922 în ziarul „Tricolorul” – Bușteni că inițiativa a aparținut comunității locale din Bușteni.
Totodată, s-a constatat faptul că nu există niciun document autentic care să ateste legătura dintre Crucea de pe Caraiman și membrii Casei Regale, Regele Ferdinand I sau Regina Maria. De altfel, acest monument este singurul care cinstește memoria ostașilor români căzuți pentru patrie despre care nu există detalii în presa acelor vremuri.
Potrivit publicației Glasul Aradului, până în urmă cu șase ani nu s-a putut proba nici presupusa zi a sfințirii Crucii Eroilor, 14 septembrie 1928. În plus, nu există nici imagini ori informații de presă în acest sens. Regina Maria nu a consemnat nimic în însemnările sale despre monumentul de pe Caraiman, ci a făcut doar mențiuni despre participarea la dezvelirea altor monumente, cum este cazul statuii „Ultima grenadă” din Bușteni, dezvelită în septembrie 1928.
Foto: Shutterstock.com