Ce este articolul posesiv-genitival

Articolul este o parte de vorbire flexibilă care este însoțită, de obicei, de un substantiv. Articolul are un rol important pentru declinarea substantivului și nu are un înțeles de unul singur, nici nu are o funcție sintactică. Articolul posesiv sau genitival însoțește un substantiv sau un pronume la genitiv sau intră încomponența pronumelor posesive.

Substantivele în cazul genitiv răspund la întrebarea: al cui? a cui? ai cui? ale cui? Denumirea de posesiv vine de la faptul că acest articol indică posesorul unui obiect.

Cum folosim corect articolul posesiv-genitival a, al, ai, ale, alor

Este important de știut faptul că articolul posesiv se acordă în gen și număr cu substantivul determinat și nu cu substantivul în cazul genitiv.

Exemple:

Am pierdut o carte a bunicilor mei este corect.
Am pierdut o carte ale bunicilor mei nu este corect.

În acest caz, substantivul în cazul genitiv este bunicilor, iar substantivul determinat este carte. Așadar, articolul posesiv genitival se acordă cu substantivul carte.

În cazul în care substantivul carte era la plural, atunci era corect să folosim articolul ale:

Am pierdut două cărți ale bunicilor mei.

Alte exemple:

Mașina este a vecinilor mei.

Stiloul este al Ioanei.

Papucii sunt ai mamei.

Florile sunt ale bunicii.

Am înapoiat banii alor tăi.

Descoperă și ce este un eufemism.

Despre limba română

Limba română este o limbă de origine latină. Mai exact, limba română este o limbă romanică, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, prezentând multe similarități cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-romană

Înainte de a deveni limba română, latina din Dacia s-a îmbogățit și cu unele cuvinte vechi grecești. Este vorba de cuvinte specifice latinei dunărene, transmise apoi limbii române, inexistente în celelalte limbi romanice. Teritoriul de formare a limbii române a fost atât la nord, cât şi la sud de Dunăre, şi s-a încheiat aproximativ în secolul al VII-lea, moment de la care se poate vorbi de existenţa poporului român şi a limbii române.

Teritoriul de formare a limbii române a fost atât la nord, cât şi la sud de Dunăre, şi s-a încheiat aproximativ în secolul al VII-lea, moment de la care se poate vorbi de existenţa poporului român şi a limbii române. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei.

Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova.

Descoperă și câte dialecte are limba română.

Urmărește-ne pe Google News