De când a izbunit epidemia de coronaviroză, ni se tot spune să ne spălăm des pe mâini și să evităm să ne atingem ochii, nasul și gura când suntem în comunitate, pentru că riscăm să transferăm bacterii și virusuri de pe suprafețele atinse cu mâna pe față și astfel să ne îmbolnăvim.
Aceste măsuri nu sunt însă suficente pentru a ține departe temutul Covid-19. Cea mai importantă barieră în calea lui este un sistem imunitar puternic. Cum îl obținem?
“Ca să poți să-ți întărești sistemul imunitar, trebuie, mai întâi să înțelegi cum funcționează”, explică Sheena Cruickshank, profesor de imunologie la University of Manchester, citată de The Guardian.
“Când intră în contact cu un virus nou, organismul tău ridică o serie de bariere în calea acestuia. Prima este epiderma, urmează secrețiile nazale – mucusul, oricât de neplăcut ar fi, este o barieră importantă -, apoi, microbiomul, numele colectiv al tuturor bacteriilor bune care supraviețuiesc pe noi și în noi. O parte a acestor bacterii secretă substanțe antimicrobiene și luptă cu agenții patogeni pentru mâncare și spațiu. Dincolo de epidermă, mucus și microbiom, organismul uman mai are o linie importantă de apărare, celulele epiteliale, de care virusurile trec foarte greu. Celulele epiteliale acționează agresiv pe linie antivirală, așadar, sunt ostile coronavirusului”, a detaliat Sheena Cruickshank.
Dacă trece de toate aceste linii de apărare, virusul ia contact cu leucocitele – globulele albe din sânge. O parte a acestora, denumite celule macrofage, se regăsesc peste tot în țesuturile din organismul nostru și sunt pregătite de luptă cu orice agent patogen, însă acțiunea lor nu e foarte precisă.
Din fericire, macrofagele “raportează” la limfocite, un alt tip de celule albe – cele mai inteligente și mai adaptabile. Acestea păstrează informații despre visururile și bacteriile cu care organismul a intrat în contact, ca să le poată contracara, dacă mai apar.
“Însă ca toate aceste bariere să funcționeze, trebuie să ai un sistem imunitar solid. Altfel, poate fi păcălit de unele virusuri sau va da rateuri în a recunoaște dușmanii”, spune profesorul de imunologie.
O dietă variată este esențială pentru imunitate. Sunt foarte importante fibrele vegetale, pe care le luăm din:
- tărâțe sau fulgi de ovăz, orz, secară
- varză, conopidă, sfeclă, morcovi
- nuci
- leguminoase – fasole, mazăre, linte
- banane, mere, căpșune
- citrice
Le fel de importante sunt sursele naturale de probiotice, adică alimentele fermentate, cum sunt murăturile în saramură (nu în oțet!) și iaurtul, chefirul, laptele bătut și sana.
“Este foarte important să avem grijă de bacteriile bune din tractul intestinal, pentru că trăim în simbioză cu ele, ele ne ajută să ne păstrăm sănătatea și să avem o imunitate bună. Acestor bacterii le plac fibrele și alimentele fermentate”, explică Arne Akbar, președintele Institutului Britanic de Imunologie, profesor la University College din Londra.
Ca să ne fie clară importanța florei intestinale, și Cruickshank, și Akbar au explicat că un număr scăzut de bacterii bune duce la un răspuns imunitar scăzut.
Vârstnicii și persoanele cu astm, diabet ori artrită reumatoidă au un număr scăzut de bacterii bune în tractul intestinal – asta explică rezistența lor scăzută în fața virusurilor și de ce sunt în grupa de risc.
Foarte important pentru un sistem imunitar puternic este și sportul.
Limfocitele sunt cam sedentare, așa că, pentru a le activa, trebuie să facem sport; prin sport, punem sângele în mișcare și automat trimitem limfocitele peste tot în organism să-și facă treaba, adică să depisteze agenții patogeni și să-i anihileze.
Prof. Arne Akbar:
În cazul adulților, se impune mișcare zilnică (mers pe jos, măcar) și 2,5 ore săptămânal de activitate moderată (mers pe bicicletă, grădinărit) sau 1,5 ore de activitate susținută (alergare, înot, fitness).
Un mod de viață în care sportul să fie integrat este indicat în special persoanelor predispuse la infecții, fiindcă imunitatea lor va scădea și mai mult cu vârsta. Or, mișcarea chiar face minuni în acest sens!
Un studiu efectuat în 2018 de cercetători de la University of Birmingham și Kings College din Londra a arătat că persoane de până la 79 de ani, nefumătoare, care practică ciclismul cu regularitate, au sistemul imunitar al unor tineri!
Sportul are ca efect și reducerea nivelului de cortizol, hormonul stresului, care compromite funcția imună.
“Cel mai bun exemplu în acest sens este varicela sau vărsatul de vânt. Faci boala, te vindeci, dar virusul nu dispare din organism, e doar adormit. În perioade de stres intens se poate reactiva și așa faci, ca adult, zona zoster”, explică prof. Akbar.
Un alt sfat al specialiștilor în imunologie este reducerea consumului de alcool.
Există studii care arată că celulele macrofage nu sunt eficiente în lupta cu virusurile, în cazul persoanelor care consumă mult alcool, și nici limfocitele nu prea dau randament. Așadar, dacă agenții patogeni trec de prima linie de apărare și ajung în sânge, nu prea ai cum să lupți cu ei.
Prof. Sheena Cruickshank:
Somnul este și el important pentru un sistem imunitar puternic. Lipsa odihnei afectează bioritmul și funcționarea optimă a tuturor celulelor din organism, în special a limfocitelor T, responsabile cu distrugerea tumorilor maligne și a virusurilor.
Vezi și: