3 comentariiCuprins:
Trecerea la ora de iarnă, în România, se face începând cu anul 1979. Schimbarea la ora de iarnă poate părea ușoară, în teorie, însă are un impact pentru organismul și somnul nostru.
Libertatea: Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă?
Dr. Răzvan Lungu: Ora de iarnă ne afectează prin faptul că se decalează ceasul interior și anumite persoane sunt mai sensibile la schimbările acestea de oră. E cam același lucru ca atunci când călătorim într-o zonă cu un fus orar diferit. Sunt anumite persoane care nu au nici o problemă și tolerează bine schimbările și alte persoane care au nevoie de câteva zile pentru a se adapta.
Există persoane sau categorii de vârstă mai vulnerabile la schimbarea orei?
Comparativ cu adulții, copiii au un somn chiar mai flexibil decât avem noi, adulții, pentru că ceasul lor interior încă nu este definitivat complet. Unii adulti, mai ales cei care au deja probleme de somn asociate, au probleme în a se adapta mai greu la schimbarea aceasta de oră. În principiu, o persoană, un adult sănătos, se poate adapta cam în 2-3 zile la această schimbare de oră.
Ce simptome pot apărea și cum pot fi gestionate?
În principal apare somnolența cauzată de această privare de somn de o oră, iar somnolența poate să aibă diverse alte efecte, cum ar fi: pierderea puterii de concentrare, oboseală a doua zi, cefalee, durere de cap. Încă o dată e ca și când am dormit o noapte prost. Și iarăși, depinde de fiecare persoană în parte.
Ce măsuri putem lua pentru a reduce impactul negativ al schimbării orei asupra calității somnului și productivității?
Cei care se adaptează mai dificil la schimbarea de oră știu că vor urma niște zile mai dificile. Așa că le recomand ca măcar cu o săptămână înainte să își decaleze ora de trezire treptat, cu 10 – 15 minute în fiecare zi și asta o pot face foarte simplu, punând ceasul să sune, astfel încât schimbarea să nu fie bruscă. De asemenea, recomand ca odată cu schimbarea orei să nu ne mai gândim că ora pe care o vedem pe ceas este de fapt cu o oră mai devreme, trebuie doar să o luăm ca atare.
Se mai poate folosi și melatonina câteodată, administrată la culcare, în cazul în care vrem să dormim un pic mai devreme cu o oră. Melatonina e cunoscută că reglează ceasul interior și este dovedită și științific că funcționează. Melatonina se utilizează în situații în care e nevoie de o schimbare de fus orar, mai ales atunci când călătorim în țări cu diferențe mari de fus orar, cum ar fi Statele Unite, de exemplu. Un alt lucru, evident, este bine să păstrăm o igienă bună a somnului, să nu mâncăm mult înainte de culcare, să nu consumăm alcool, să evităm stimulentele, cum ar fi cofeina, nicotina.
Putem folosi lumina pentru a ne controla ora de culcare sau de trezire. Astfel că, înainte de culcare, cu o oră să reducem lumina mediului ambiant, iar dacă este posibil, să facem cât mai întuneric în cameră, iar dimineața, la trezire, să deschidem larg perdelele sau draperiile pentru a beneficia de cât mai multă lumină naturală.
Ora de vară este o schimbare adoptată pentru a beneficia de mai multă lumină pe timpul zilei, pe durata verii, deoarece se face lumină foarte de dimineață și se consideră că se pierde timp de lucru în acea perioadă. Dar, în realitate, ora cea mai apropiată de ceasul nostru interior, și mai naturală, fiziologică, este cea de iarnă.
8 din 10 români au remarcat schimbări ale stării de spirit
Potrivit celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, 8 din 10 români au remarcat schimbări ale stării de spirit, odată cu trecerea la ora de iarnă. Principalele măsuri pe care le iau românii pentru a se adapta mai bine la ora de iarnă sunt încercarea de a adormi mai devreme (30%) și ajustarea programului de muncă sau de activități (24%). 49% dintre români consideră că eliminarea schimbării orei ar influența pozitiv ritmul de viață.
1 din 2 români consideră că trecerea la ora de iarnă nu este necesară
Studiul realizat de Reveal Marketing Research arată că 1 din 2 români consideră că trecerea la ora de iarnă nu este necesară.
47% dintre români afirmă că trecerea la ora de iarnă le afectează viața personală în mică măsură, în timp ce 30% menționează o influență de amploare moderată, iar 24% un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi.
În ceea ce privește starea de spirit, 8 din 10 români au remarcat schimbări ale stării de spirit, odată cu trecerea la ora de iarnă, cel mai des întâlnite fiind oboseală pe timpul zilei (41%), somnolență (36%), stări de deprimare (17%) sau dificultăți de concentrare sau memorare (16%).
De asemenea, 49% dintre români consideră că eliminarea schimbării orei ar influența pozitiv ritmul de viață. Nopțile devin mai lungi și teoretic dormim mai mult, însă rezultatele studiului Reveal Marketing Research arată că trecerea la ora de iarnă nu înseamnă o calitate mai bună a somnului. 49% dintre români declară că dorm mai prost după trecerea la ora de iarnă, 40% menționează că somnul rămâne la fel, în timp ce 11% spun că se odihnesc mai bine.
49% dintre români consideră că eliminarea schimbării orei ar influența pozitiv ritmul de viață
Referitor la opinia legată de eliminarea schimbării orei, 49% dintre români consideră că acest lucru ar influența pozitiv ritmul de viață. Pe de altă parte, 35% dintre respondenți sunt de părere că această măsură nu ar produce nicio diferență, în timp ce 17% cred că ar influența negativ viața de zi cu zi.
La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!