Cuprins:
Defectele licorii bahice nu sunt doar simple imperfecțiuni, ci indicii ale unor probleme ivite în procesul de producție ori în ceea ce privește condițiile de depozitare. Aceste imperfecțiuni reprezintă o provocare constantă pentru industria vinicolă și pot submina încrederea consumatorilor pe termen lung.
Printr-o înțelegere aprofundată a cauzelor și prin aplicarea metodelor preventive adecvate, calitatea vinurilor poate fi menținută, iar experiența degustării îmbunătățită. Și pentru că în această perioadă a Sărbătorilor de iarnă vinul este vedeta meselor festive, vrem să-ți oferim câteva sfaturi practice pentru a putea identifica posibile defecte ale vinului, cauzele lor și cum să le eviți.
Care sunt cele mai comune defecte ale vinului
Defectele de vin reprezintă abateri de la calitatea optimă și se manifestă prin modificări nedorite ale gustului, mirosului, aspectului sau a texturii. Aceste imperfecțiuni pot apărea în diverse etape ale procesului de producție, al depozitării sau al servirii vinului și pot fi cauzate de factori chimici, biologici, fizici sau mecanici. Iată care sunt cele mai comune defecte de vin:
Defectul de dop
Un defect des întâlnit la vinuri este cunoscut sub numele de „defect de dop”. Vinurile îmbuteliate cu dopuri de plută sunt expuse la daunele provocate de o ciupercă ce se hrăneşte cu plută. Această ciupercă produce un compus chimic denumit 2,4,6-Tricloranisol (TCA), care se poate dezvolta în pluta naturală. Un vin contaminat cu TCA va avea o aromă și un gust de mucegai, de carton umed, reducând semnificativ calitatea și plăcerea generală a acestuia. Cauzele apariției acestui defect pot fi diverse, iar una dintre ele constă în utilizarea butoaielor contaminate cu această substanță în timpul procesului de maturare a vinului. De asemenea, greșelile din procesul de producție sau de îmbuteliere pot contribui la contaminarea vinului.
Cum se identifică: Dincolo de mirosul de mucegai, care poate fi asociat cu cel al cartonului ud sau al unei pivnițe învechite și pline de praf, vinul poate avea un gust plat și lipsit de viață, cu arome de fructe atenuate sau chiar absente, aflăm de la experții de la BM Wine Guide.
Oxidarea vinului
Procesul de oxidare a vinului are loc atunci când lichidul este expus la cantități prea mari de oxigen, fie în timpul procesului de vinificare, fie din cauza unei sigilări defectuoase. În timp, oxidarea poate face ca vinul să își piardă prospețimea, ceea ce va face ca acesta să aibă un gust tern, lipsit de viață și își va pierd aromele de fructe având, emanând arome de caramel, migdale confiate şi fructe uscate.
Cum se identifică: Vinul va căpăta o culoare brună, mai ales în cazul vinului alb. De asemenea, dacă vei mirosi, lichidul poate avea o aromă de nucă, de măr vânăt sau de Sherry. Aromele pot fi plate sau învechite, cu un caracter de fructe diminuat.
Defectul Brettanomyces sau „Brett”
Brettanomyces sau „Brett” este un tip de drojdie sălbatică din familia Saccharomycetaceae, cunoscută pentru efectul nociv asupra vinurilor, în special a celor roșii. Aceasta apare spontan în natură și poate ajunge în vin pe parcursul procesului de producție și, totodată, are capacitatea de a supraviețui pe diverse suprafețe, contaminând vinul în timpul manipulării strugurilor. În cantități mici, Brett poate adăuga complexitate anumitor tipuri de vin, însă, niveluri excesive pot face vinul neplăcut, conferindu-i arome neplăcute ce amintesc de mirosul de rânced, fum, grajd sau piele de animal. Vinurile afectate de acest microorganism își pierd prospețimea și notele fructate, ceea ce le diminuează considerabil calitatea.
Cum se identifică: Aromele neplăcute enumerate anterior sunt indicatori clari ai unui vin contaminat cu așa-numitele „note Brett” și sunt identificare prin mirosirea vinului.
Aciditatea volatilă a vinului (VA)
Acest defect al vinului este cauzat în întregime de procesul de producție, mai exact de prezența unor bacterii și drojdii care pot interacționa cu vinul. Mai exact, aciditatea volatilă este cauzată de prezența unor cantități excesive de acid acetic sau acetat de etil în vin, care rezultă adesea din contaminarea bacteriană sau oxidare, care poate genera arome și gusturi neplăcute și diminuează semnificativ calitatea vinului. Mirosul unui vin cu aciditate volatilă seamănă cu cel al ojei de unghii sau a acetonei.
Cum se identifică: Mirosul înțepător este un indicator clar că vinul este contaminat, iar acest defect poate fi identificat chiar și de către persoane cu puțină experiență în degustările de vin.
Defecte cauzate de compușii de sulf
Pe etichetele vinurilor comerciale există de obicei mențiunea „conține sulfiți”, iar prezența acestor compuși este normală deoarece au un rol important în conservarea vinului. Compușii sulfuroși se pot forma în vin din diverse motive, cum ar fi utilizarea dioxidului de sulf (SO2) pe post de conservant sau producția naturală de hidrogen sulfurat (H2S) în timpul fermentării. În timp ce unii compuși de sulf se pot disipa în timp, alții pot persista și pot da naștere la defecte precum arome și gusturi nepotrivite, mai ales atunci când sunt utilizați în cantități excesive sau dacă nu corespund standardelor de calitate. De cele mai multe ori, aceste defecte sunt asociate cu gustul de usturoi prăjit, cu mirosul de ouă stricate sau de cauciuc ars.
Cum se identifică: Aromele de ou stricat sau de cauciuc ars indică defecte cauzate de compușii de sulf. De asemenea, dacă vei mirosi un vin conaminat cu sulfiți, acesta va avea un gust metalic sau cauciucat.
Defecte cauzate de căldură
Expunerea vinului la temperaturi ridicate duce inevitabil la alterarea acestuia. Trebuie să știi că vinul necesită condiții optime de transport și de depozitare, iar dacă acesta nu se păstrează într-un mediu răcoros se va altera. Astfel, dacă vei lăsa o sticlă în bătaia soarelui sau într-o încăpere foarte călduroasă, vinul va începe să fiarbă, ceea ce va duce la o pierdere a prospețimii și la apariția unor arome de fructe fierte sau fierte ori de nuci prăjite și caramel, ceea ce îi reduce semnificativ calitatea și complexitatea. De asemenea, căldura excesivă determină creșterea volumului vinului, ceea ce duce la împingerea dopului și compromiterea sigiliului sticlei. Cele mai afectate de defectele cauzate de radiațiile UV sunt vinurile delicate albe si spumantele.
Cum se identifică: Vinul expus la căldură excesivă va căpăta o nuanță ușor maronie, iar dopul de plută nu va va sigila sticla în mod adecvat. Dacă îl vei gusta, vinul alterat de căldură are un gust tern și lipsit de viață.
Vinuri reductive
Aceste vinuri reprezintă opusul celor oxidate, fiind caracterizate de un dezechilibru cauzat de lipsa expunerii suficiente la oxigen. Acest defect apare în general în timpul procesului de vinificare, atunci când expunerea limitată a unui vin la aer duce la formarea de compuși volatili ai sulfului, potrivit WineEnthusiast.com. De obicei, un vin reductiv este acel vin care a fost îmbuteliat într-o sticlă cu dop filetat și vine pe fondul sigilării ermetice a sticlei. În acest fel se limitează accesul aerului în interior, iar în absența unei cantități optime de oxigen, vinul nu va putea să elimine anumite arome nedorite, păstrându-le în compoziție. Aromele specifice vinurilor reductive includ note pregnante de varză sau de cauciuc, iar în unele cazuri, mirosurile și gusturile pot aminti de usturoi, ceapă sau ouă stricate. Există soluții prin care aceste vinuri își pot reveni, fie în pahar, fie prin aerisirea într-un decantor.
Cum se identifică: Acest defect poate fi identificat prin simpla mirosire a vinului reductiv. Acesta are un miros similar cu cel de chibrit ars sau de cremene, iar la niveluri mai ridicate, se instalează mirosuri de usturoi sau de ouă stricate.
Cum poți evita vinurile cu defecte
Atunci când achiziționezi vin, fie că este de la cramă sau din magazine, este esențial să fii atent la condițiile în care acesta este depozitat pe rafturi. Dacă vinul este expus direct la lumina soarelui, este recomandat să îl eviți pentru simplul fapt că nu poți să știi cu exactitate cât timp a stat acolo și, așa cum am menționat deja, atât căldura excesivă, cât și radiațiile UV pot deteriora rapid calitatea vinului.
De asemenea, atunci când depozitezi vinul acasă, este important să te asiguri că nu este expus la soare înainte de a-l deschide. Indiferent că alegi să-l ții pe un suport special, pe un raft sau chiar pe podea, locul ales trebuie să fie răcoros și ferit de lumina naturală directă. Însă, nu doar aceasta poate afecta calitatea vinului, ci și expunerea excesivă la lumina artificială. De aceea, evită să depozitezi sticlele cu vin sub lumina directă a becurilor LED, chiar dacă acest lucru poate părea atractiv din punct de vedere decorativ, ne sfătuiesc experții de la Crushwineshop.ro. Deși aceste lumini pot evidenția sticla, în realitate ele pot deteriora vinul pe termen lung. Este important de menționat că, oricare ar fi sursa luminii, expunerea prelungită la aceasta poate afecta longevitatea vinului, accelerând procesul de degradare.
În același timp, după deschiderea unei sticle, este important să consumi vinul într-un interval rezonabil de timp pentru a evita oxidarea acestuia. Nu în ultimul rând, asigură-te că depozitezi vinul rămas conform cerințelor specifice ale acestuia pentru a-i păstra cât mai mult timp gustul și aromele.
Foto: Shutterstock.com
Vezi și cât zahăr conține un pahar cu vin