De aceea, nici nu este de mirare că sunt mulți cei care și-ar dori să știe cum să facă votcă la ei acasă. Dacă te numeri printre cei care agreează această băutură în cele ce urmează îți vom spune ce este, când și unde a apărut, cum și din ce poți face votcă, dar și câteva rețete de cocktail-uri pe baza acestei băuturi spirtoase.

Ce este votca

Votca sau vodka este o denumire care provine din limba rusă, de la cuvântul водка, ceea ce în traducere liberă înseamnă „apșoară”. Votca este una dintre cele mai cunoscute băuturi alcoolice distilate, iar ceea ce știm cu toții astăzi este în fapt un lichid transparent, care conține apă și etanol purificat prin metoda de distilare – uneori prin distilare multiplă. Alcoolul se obține de la o substanță fermentată din cartofi, grâu, secară ori sirop de sfeclă de zahăr. La acestea se adaugă o cantitate mică de alte substanțe, cum ar fi diverse arome, notează Wikipedia.

Se spune că votca ar data încă din Evul Mediu, atunci când era produsă din cartofi și era folosită pe post de agent medicinal, oamenii din acele vremuri crezând că era un remediu eficient împotriva vremii reci. Concret, cultivarea strugurilor era dificilă în Rusia în condiții de temperaturi scăzute din această țară, motiv pentru care rușii au început experimentele de fermentare a cerealelor. În mod tradițional, votca este consumată ca atare în țările din Europa de Est și în cele din așa-numita „centură de votcă”. Popularitatea ridicată în alte regiuni se datorează în primul rând folosirii votcii în cocktail-uri precum Bloody Mary, Vodka Martini, Vodka Tonic și multe altele.

De unde provine denumirea de votcă

Potrivit definiției din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, cuvântul „votcă” are ca variante „vodcă” și „vutcă”. Numele provine din cuvântul rusesc „voda”, care înseamnă „apă”.  Termenul se regăsește în documente de la Voievodatul Sandomierz din Polonia, care datează din anii 1405 și 1537, iar denumirea pe care o cunoaștem astăzi făcea referire în acea perioadă la medicamente și la produse cosmetice.

La acea vreme, existau liste farmaceutice rusești care conțineau expresia „votcă de lichior diluat” (n.n. – în rusă водка хлебного вина) și „votcă de lichior pe jumătate diluat” (n.n. – водка полу хлебного вина), mai precizează sursa citată. După cum muți dintre voi știu că alcoolul a fost și încă este folosit drept bază pentru o serie de medicamente, aceasta presupune că termenul de „vodka” poate fi un substantiv derivat de la verbul „vodit”, „razvodit” (n.n. – în rusă водить, разводить), care se traduce prin „a dilua cu apă”.

Ce concentrație de alcool are votca

De obicei, votca are un conținut de 35% până la 50% alcool pe volum. Spre exemplu, votca rusească, poloneză și cea lituaniană au o concentrație alcoolică de 40%. Această măsură este atribuită de regulă standardelor Rusiei pentru producția de votcă introdusă în 1894 de către împăratul Alexandru al III-lea al Rusiei. În perioada în care băuturile alcoolice erau taxate pe bază de tărie, concentrația de alcool a fost rotunjită la 40% pentru ca taxa să se calculeze mai simplu. În schimb, Uniunea Europeană stabilește o concentrație minimă de 37,5%.

În cazul unor tării mai mici de 40 și chiar 38%, votca băută sec, adică fără gheață ori neamestecată cu alte lichide, are un gust apos. În schimb, la tării mai mari chiar și de peste 50%, gustul de votcă dă o senzație de arsură pe gât. Unele guverne stabilesc conținutul minim de alcool pentru ca băutura să se numească „votca”.

Popularitatea acestei băuturi a crescut în 1917, în timpul Revoluției Ruse, când soldații ruși o consumau în timp ce se retrăgeau către regiunile mai nordice din Polonia și din alte țări, care astăzi sunt cunoscute sub denumirea de „centura de votcă”. Mai târziu, votca a dobândit recunoaștere pe toate meridianele lumii după cel de-al Doilea Război Mondial, iar acum este produsă la nivel global.

Din ce este produsă votca

Principalele mărci producătoare de votcă spun că băutura lor este de calitate superioară datorită amestecului de grâu și apă de izvor. În plus, pentru a trece etanolul printr-un proces de distilare mai pură, distilatorii folosesc adesea minerale, cum ar fi cărbunele de lemn. Totuși, ingredientele care sunt folosite pentru producerea de votcă variază nu doar în funcție de țara de origine, ci și în funcție de fiecare distilator în parte.

În același timp, porumbul a devenit unul dintre cele mai populare ingrediente din care se obține votcă, fiind utilizat de mărci precum Titos Handmade, Smirnoff, Deep Eddy, Sourced & Certified, 1941 și Grays Peak. Având la bază un etanol obținut din cereale, grâul este, de asemenea, un starter comun și este prezent în mărci de votca precum Absolut, Ketel One și Svedka. Totodată, votca franceză Ciroc este produsă cu ajutorul strugurilor Mauzac, Blanc și Ugni Blanc.

Cum faci votcă la tine acasă

Procesul de fabricație a vodcii este destul de simplu și implică, așa cum menționam anterior, procesul de distilare al unui amestec fermentat de cereale, de obicei grâu, secară, cartofi sau sfeclă de zahăr. Acest amestec fermentat, care este cunoscut sub numele de „wort”, este distilat de mai multe ori pentru a atinge un conținut ridicat de alcool și pentru a elimina impuritățile.

Alcoolul distilat trebuie diluat cu apă distilată sau dedurizată până când atinge concentrația dorită

Dacă dorești să încerci să faci vodka acasă, este important să fii conștient de faptul că acest lucru poate fi ilegal în unele jurisdicții și că există riscuri de sănătate asociate cu fabricarea alcoolului la domiciliu. Cu toate acestea, dacă ești curios să înveți mai multe despre procesul de fabricație, iată pașii generali:

Prepararea „wort”-ului

Alege o materie primă pentru fermentare, cum ar fi cartofi, grâu, orz sau sfeclă de zahăr. Dacă folosești cartofi, va trebui să-i alegi pe cei mai bogați în amidon pe care îi vei fierbe timp de o oră. Grâul poate fi sub formă de uruială sau de făină, în timp ce orzul se lasă la încolțit între 4 și 6 zile pentru a se obține malțul verde. Așadar, 1 kg de orz se pune într-o bucată de tifon, iar săculețul îl pui într-un vas cu apă timp de 12-14 ore. Apoi, doar seara și dimineața, câte două ore. În restul timpului, ține tifonul cu orz suspendat și răscolește boabele de orz ca să nu rămână în aceeași poziție (unele spre interior, iar altele spre exterior).

Fermentarea

Pentru votca din orz, când „mustățile” boabelor de orz au circa 1,5 cm lungime se pune la fiert uruiala de grâu sau făină în 35 de litri de apă, într-un cazan de tablă sau din aluminiu. Se fierbe amestecul 2-3 ore, amestecând din când în când, până se obține un terci. Când temperatura a ajuns la 55-60° Celsius vei adăuga orzul încolțit și tocat după care amesteci terciul pentru omogenizare. La final adaugi apă și 150 g de drojdie pentru a începe procesul de fermentare. La final strecori conținutul. Amestecul trebuie lăsat să fermenteze între 3 și 5 zile, în funcție de ingredientele folosite și de temperatura ambientală (în jur de 29° Celsius), relatează Wired. Fermentarea transformă carbohidrații în etanol.

Distilarea

Aceasta este cea de-a doua etapă a procesului de obținere a votcii. După ce „wort”-ul (terciul) a fermentat este momentul să începi procesul de distilare, care durează 2-4 zile. Pentru asta vei avea nevoie să folosești un alambic sau un aparat de distilare pentru a încălzi amestecul la peste 80° Celsius. Alcoolul rezultat va trebui distilat de mai multe ori pentru a obține o concentrație de alcool cât mai pur, adică de 70-80%. Etanolul se va condensa în cazan. Colectați-l într-un al doilea cazan, însă aruncă primii și ultimii 50 ml.

Diluarea și îmbutelierea

Alcoolul distilat este de obicei foarte puternic și trebuie diluat cu apă distilată sau dedurizată până când atinge concentrația de alcool dorită, care, așa cum spuneam, este în general în jur de 40%. După diluare, produsul final – votca – trebuie îmbuteliată în sticle curate și sigilate. După ce ai obținut alcoolul distilat, la final, votca trebuie tratată cu cărbune activ care ajută la eliminarea tuturor impurităților. Pentru cinci litri de alcool se folosesc 30 g de cărbune activ pisat pulbere, care se lasă 10 minute să acționeze. Apoi se trece alcoolul apoi printr-un filtru făcut din vată medicinală pus într-o pâlnie, iar pentru a fi sigur că nu a rămas nici un rest de cărbune se mai filtrează cu ajutorul unui filtru din hârtie. 

Cocktail-uri pe bază de votcă

De obicei, votca se consumă ca atare, ca aperitiv. Însă, dacă nu știai, băutura rușilor poate reprezenta baza unor cocktailuri pe care să le savurezi în club, în bar ori chiar la tine acasă. Iată câteva dintre cele mai cunoscute cocktail-uri cu votcă:

Appletini

Acesta este o versiune a faimosului Martini. Se pun 50 ml votcă și 50 ml suc de mere tulbure într-un shaker plin cu gheață. Apoi se adaugă o linguriță cu zeamă de lămâie și una de sirop de arțar și se agită până simți exteriorul shaker-ul foarte rece. Se strecoară conținutul și se toarnă într-un pahar de martini pe care îl ornezi cu o felie de măr, scrie BBC Good Food.

Bloody Mary

Acesta este cel mai cunoscut cocktail care conține votcă. Pentru acesta vei avea nevoie de 125 mililitri de sos de roșii, o linguriță de zeamă de lămâie, 25 ml de sherry dulce sau orice lichior dulce și 50 ml de votcă. Toate acestea le pui într-un shaker împreună cu câteva picături de sos picant, sare, piper negru, semințe de fenicul și pudră de țelină. Se agită cu putere, după care se strecoară și se toarnă într-un pahar înalt cu gheață.

Cosmopolitan

Pentru un Cosmopolitan se recomandă să se folosească votcă de calitate, care va garanta un gust deosebit cocktail-ului tău. Se toarnă 50 ml de votcă de mandarine într-un shaker împreună cu 1 lingură de lichior de portocale, 1 lingură de suc de lămâie și 50 ml de suc de afine. Umple shaker-ul cu gheață, iar apoi agită puternic. Se strecoară într-un pahar de martini și se ornează cu o felie de coajă de portocală.

Vezi şi cum se face vinul!

Urmărește-ne pe Google News