ComenteazăNou sau vechi
Această alegere are probabil cele mai importante costuri ascunse. Cele mai multe imobile, dar și aparent cele mai accesibile, au fost construite în anii 60 și 70. Situația luată mai puțin în calcul este aceea că durata de viață preconizată a respectivelor blocuri este în jurul a 80 de ani (și adesea cu garanție structurală chiar mai scurtă). Asta înseamnă că, în cazul unui credit luat pentru 20 sau 30 de ani, de îndată ce îl vei achita te vei afla în posesia unui imobil ajuns la sfârșitul duratei normale de funcționare.
Probabil că el nu va fi demolat pentru alte câteva decenii, însă cu siguranță va fi nevoie de reparații capitale care presupun costuri considerabile. Iar dacă se va întâmpla și un cutremur major, atunci vor fi în aceeași situație cu actualele blocuri interbelice „cu bulină” – practic aproape complet lipsite de valoare.
Distincția devine astfel destul de simplă: dacă un imobil vechi este mulțumitor doar pentru încă o generație, unul nou își va păstra valoarea pentru cel puțin două generații. În termeni financiari, fiecare an de diferență de vârstă între clădiri justifică cel puțin 1% diferență de preț.
Mai mult, în articolul Te-ai săturat să stai cu părinții? Câteva sfaturi esențiale dacă vrei să iei credit pentru prima ta casă
Mare sau mic
În cazul în care vei vrea vreodată să închiriezi locuința cumpărată, regula este că o locuință mai mică (garsonieră sau apartament cu două camere) aduce o rentabilitate mai bună și o lichiditate mai mare (clienții se găsesc mai repede și mai ușor). În cazul apartamentelor cu trei camere sau mai mult, închirierea devine o misiune dificilă și adesea neprofitabilă.
Desigur că în alegerea mărimii locuinței contează decisiv în primul rând nevoile familiale și cele legate de stilul de viață. Însă una dintre greșelile pe care le fac familiile aflate la început de drum este să cumpere locuințe mult prea mari pentru nevoile curente, ceea ce se traduce în costuri inutile în prezent, care ar fi putut fi utilizate mult mai eficient în viitor.
Adesea se dovedește mult mai înțelept să cumperi azi exact „atâta locuință” cât ai nevoie iar mai târziu să te muți într-una mai mare și să o păstrezi și pe prima. Regula cea mai simplă de urmat ar fi următoarea: față de o garsonieră, fiecare dormitor în plus n-ar trebui să adauge la preț mai mult de o treime.
Mai mult, în articolul Merită să cumperi o casă pentru a o închiria? Iată riscurile la care trebuie să fii atent!h
Central sau periferic
Pentru situațiile în care venitul îți permite să iei o astfel de decizie, alegerea unui cartier mai bine cotat se poate dovedi extrem de profitabilă pe termen lung. Pe de o parte, pentru că diferențele de prețuri de achiziție tind să se adâncească pe măsură ce nivelul general de prosperitate crește. Pe de altă parte, pentru că o locuință centrală deschide posibilități de valorificare prin închiriere la prețuri mult mai bune, care la rândul lor cresc ceva mai repede decât media.
Aici, desigur că nu poate exista o regulă orientativă de calculare a prețurilor, dar este destul de prudent să spunem că o locuință centrală sau într-un cartier rezidențial foarte bine cotat nu este scumpă cât timp nu depășește dublul prețului față de una similară din cele mai accesibile zone.
Însă ca orice investiție cu potențial mare de profit, o astfel de abordare vine și cu riscuri. Pe de o parte, schimbarea felului în care muncim și a mobilității urbane face impredictibilă utilitatea în viitor a unei astfel de locații. De exemplu, la ce bun că stai „aproape de birou” dacă biroul s-a desființat și muncești de acasă? Pe de altă parte, în cazul în care apare nouă criză financiară, imobilele „de lux” sunt adesea mai sever afectate, în timp ce dobânzile datorate curg la fel ca înainte și devin mai greu de plătit.Mai mult, în articolul Tot ce trebuie să știi despre dobânda la creditul ipotecar. Cât de scump e de fapt acest împrumut.