Cum se alege Papa. Câți Papi au fost la Vatican de-a lungul timpului

Până în 2006, Papa a purtat și titlul de „Patriarh al Occidentului”. De fapt, acesta are șapte titluri, printre care Succesorul lui Petru și Vicarul lui Iisus Hristos, un titlu care a intrat în uz în secolul al V-lea și care se referă la sarcina divină a Papei.

Papa Francisc a renunțat la toate cele șapte titluri pe hârtie, însă acestea vor putea folosite din nou de un viitor papă. În schimb, Papa este mai presus de toate episcop al Romei, un titlu la care nu poate renunța.

Începând cu anul 1359, Suveranul Pontif este ales pe viață de colegiul cardinalilor întruniți în conclav. Dar, câți dintre dumneavoastră cunoașteți procedura de alegerea a papilor?

Care este procedura de alegere a Papei

Până să fie definitivat actualul mecanism de desemnare a Suveranului Pontif de către cardinali, care se desfășoară în spatele ușilor închise, procedura de alegere a Papei a fost supusă mai multor schimbări.

Recomandări

JD Vance, mesaj scris în limba română, înainte de alegerile prezidențiale de pe 4 mai: „Nu ar trebui să ne fie frică”

Cardinalii organizează un conclav papal pentru a alege un nou Papă dacă acesta moare sau își dă demisia. Conclavul propriu-zis este precedat de consultări de culise pentru desemnarea unui candidat/candidați cu șanse cât mai mari spre a fi ales încă din primele tururi de scrutin.

Scrutinul poate dura zile sau chiar săptămâni. Pentru numărarea voturilor secrete se alege în prealabil o comisie, care este alcătuită din 3 membri. În mod tradițional noul Papa este ales dintre cardinali, însă, teoretic, poate fi ales orice credincios catolic.

Conform tradiției, cardinalii sunt închiși în celebra Capelă Sixtină pictată de Michelangelo și nu au voie să o părăsească până în momentul în care nu este luată o decizie. Doar cardinalii sunt eligibili să participe la această întâlnire secretă.

Izolarea cardinalilor spre alegerea unui nou Papă se practică din anul 1274, din perioada Papei Grigorie al X-lea. Cardinalii intră în conclav la cel puțin 15 zile și cel mult 20 de zile de la decesul sau de la retragerea Papei.

Recomandări

Autoritatea pentru Date Personale investighează milionul de scrisori personalizate trimise de AUR. AEP a anunțat sesizarea Parchetului General

Sunt organizate două runde de vot în fiecare zi până când va fi ales un Papa cu o majoritate de două treimi. În caz că nu se întrunește această majoritate, buletinele de vot sunt amestecate cu paie umede și arse într-o sobă specială.

În același timp, tot potrivit acestor reguli impuse de Papa Ioan Paul al II-lea, în cazul în care după două săptămâni nu se ia nici o decizie, Papă va fi desemnat cel care va obține o majoritate simplă de voturi de 50% + 1.

Ce reprezintă fumul negru și fumul alb

În timpul desfășurării scrutinului de alegere a Papei o sobă din Capela Sixtină informează mulțimea adunată în Piața Sfântul Petru în legătură cu rezultatul votului.

În cazul în care fumul este negru, asta înseamnă că Suveranul Pontif nu a fost ales. Zilnic se efectuează patru tururi de scrutin. Dacă nici după cel de al 34-lea scrutin nici unul dintre candidați nu întruneșt cele două treimi din voturi la următorul scrutin este suficienta o majoritate simpla (50%) plus un vot.

Recomandări

Rimetea, satul din Munții Trascău desemnat „Destinația anului 2025”. Locuitorii trăiesc exclusiv din turism: „Mâncarea ne face renumiți”

Până la urmă, unul dintre candidați va întruni majoritatea necesară, lucru care de obicei se întâmplă doar după mai multe zile de izolare și de repetare a scrutinului.

În acel moment, buletinele de vot sunt aprinse în aceeași sobă din Capela Sixtină, iar fumul alb ce iese pe horn va vesti mulțimii de afară că lumea creștină are un nou Papă. Momentul este însoțit de un imens cor de strigăte de bucurie și de ovații la Vatican.

La scurt timp, unul dintre cardinali va ieși la balconul Domului și va striga la microfon anunțul mult așteptat atât de mulțimea adunată în Piața Sfântul Petru, cât și de creștinii din toată lumea: „Annuntio vobis gaudium magnum: habemus Papam!” (n.n. – Vă anunț cu mare bucurie: avem un Papă!”). De asemenea, va fi anunțat și numele celui ales ca Suveran Pontif.

Noul Papă va primi un nou inel de aur încrustat cu o piatră prețioasă, care este simbolul puterii urmașului Sf. Petru pe Scaunul Apostolic și care este denumit „Inelul Pescarului”. De altfel, fiecare Papă primește un alt inel, fiind confecționat pe măsura sa, precum și un nou „Sigiliu Albastru”.

Câți Papi au fost la Vatican de-a lungul timpului

Oficial, nu există nici o listă cu toți Papii care au fost la Vatican. Însă, „Annuario pontificio”, care este publicat de Vatican, conține lista actualizată cu toți Suveranii Pontifi, listă considerată a fi cea mai autorizată.

După Sfântul Petru, Biserica Catolică a fost condusă de 264 de Papi, însă anuarul pontifical recunoaște și existenta a 36 de antipapi. Aceștia erau niște uzurpatori, care și-au arogat titlul de conducători ai Bisericii datorită unor grupuri schismatice.

Istoria Bisericii a fost presărată cu multe alegeri al căror rezultat nu a fost acceptat de unii pretendenți la scaunul papal, iar acestea au avut loc de regulă în cele mai frământate perioade.

Spre exemplu, Hippolyte, care a fost primul antipapă din istorie (217-235), a fost ales de un grup schismatic ca opoziție la adresa Papei Calixt I. Hippolyte și-a găsit sfârșitul fiind în exil, în minele din Sardinia, unde a avut parte de compania Papei Pontian, care a fost și el exilat.

Schisma apuseană, adică ruptura temporară care s-a produs în cadrul Bisericii Romano-Catolice și care a durat din 1378 până în 1417, a fost provocată de faptul că doi bărbați pretindeau că erau papă în același timp. Unul era Clement al VII-lea, care avea să fie ales în opoziție cu cel care era Papa „oficial”, și anume Urban al IV-lea.

Pe la începutul secolului al XV-lea au fost aleși o serie de Papi „rivali”, care au fost în cele din urmă recunoscuți de Biserica Catolică. Ultimul antipapă, Felix al V-lea, care aparținea de Casa de Savoia, s-a supus, însă, Pontifului oficial, Nicolae al V-lea. Acesta avea să-i acorde titlul de cardinal.

Dacă este să ne luăm după „Annuario pontifico”, de-a lungul istoriei au existat 265 de Papi. Cel care a fost ales în anul 752 d.Hr. a decedat după numai trei zile. El a fost adăugată pe această listă sub numele Ștefan al II-lea, însă a fost șters din ediția din 1961.

Unele liste încă îl consideră valid, însă fără a avea vreun fundament. Potrivit Wikipedia.org, aceasta este lista papilor Bisericii Romano-Catolice.

Vezi şi Basilica Sfântul Petru din Roma – cea mai mare catedrală din lume!

Urmărește-ne pe Google News