Cuprins:
Mulți băutori ai celor două tipuri de băuturi preferă fie să renunțe la licorile lor preferate atunci când nu pot consuma alcool, fie fac un compromis și optează pentru versiunile dealcoolizate, chiar dacă, poate, unii nu apreciază gustul lor, în timp ce alții își pun chiar problema cât sunt de sănătoase aceste variante care li se par „nenaturale”. Pentru aceștia, și nu numai, ne-am propus ca în acest articol să le spunem tot ceea ce trebuie să știe despre berea și vinul fără alcool, ce sunt, care este procesul de producție și ce beneficii au cele două băuturi.
Ce este berea fără alcool
Berea fără alcool nu este invenție nouă, ci datează încă de pe vremea prohibiției americane din anii 1920-1930, atunci când nici o băutură alcoolică nu putea să aibă o concentrație de alcool mai mare de 0,5%. Această concentrație, pe scurt ABV (n.n. – Alcohol by Volume) s-a menținut de-a lungul timpului și este folosită și în prezent pentru a caracteriza berea nealcoolizată. După 13 ani, în momentul în care a luat sfârșit prohibiția, berea fără alcool a continuat să fie produsă deoarece oamenii se obnișnuiseră cu gustul ei, iar mulți nu puteau să renunțe la ea.
Berea nealcoolizată are un gust similar cu berea cu alcool, iar în conformitate cu reglementările internaționale, aceasta conține până la 0,5% alcool, însă multe mărci producătoare pretind că oferă o bere complet nealcoolizată. În zilele noastre, berea fără alcool este consumată în cantități mari, mai ales în sezonul de vară. Sunt disponibile numeroase tipuri de bere fără alcool, însă acestea pot fi împărțite în două mari categorii, scrie site-ul HealthLine.com.
Prima dintre acestea este berea fără alcool. Potrivit Food and Drug Administration (FDA), berea care nu conține deloc alcool trebuie să fie etichetată cu 0,0% ABV. Cealaltă categorie este reprezentată de berea slab alcoolizată, care poate conține până la 0,5% ABV. În această categorie ar trebui să se încadreze toate berile fără alcool cu orice cantitate detectabilă de alcool.
Cum se fabrică berea fără alcool
Berea fără alcool este o băutură care se obține în urma procesului de fermentare a malțului și a hameiului, însă cu un conținut redus de alcool, care de obicei se situează, așa cum menționam anterior, sub pragul de 0,5%. Grâul sau orzul se înmoaie în apă pentru a elibera zahărurile, un proces esențial pentru producerea alcoolului, însă în cazul berii fără alcool, cantitatea de zaharuri eliberate este controlată pentru a minimiza concentrația de alcool.
După macerare, malțul este amestecat cu hamei și alte ingrediente pentru a crea mustul de bere. Fermentația transformă zaharurile în alcool și dioxid de carbon, însă în cazul berii fără alcool, temperatura și durata de fermentare sunt controlate astfel încât să se obțină un conținut de alcool redus. Pentru asta, berea este supusă unor procese speciale de îndepărtare a alcoolului, cum ar fi osmoza inversă, evaporarea sub vid sau tehnici de filtrare specială. Aceste metode permit eliminarea alcoolului fără a afecta calitatea sau gustul berii.
Ce metode de obținere a berii fără alcool există
Cea mai mare parte a berii fără alcool se obține prin simpla eliminare a alcoolului din berea obișnuită. Cu toate acestea, în timpul procesului de fabricație, sunt păstrate aromele și gustul specific al berii. Una dintre cele mai cunoscute metode de fabricare a berii fără alcool are la bază încălzirea băuturii, însă această tehnică poate afecta în mod semnificativ aroma băuturii, scrie sursa citată. Mai exact, berea este încălzită uneori într-un vid puternic, care scade punctul de fierbere pentru a păstra gustul nealterat.
De asemenea, mai există o metodă care implică strecurarea alcoolului cu ajutorul unui filtru atât de fin, încât doar moleculele de apă și de alcool vor putea trece prin acest filtru. Apoi, alcoolul este eliminat prin distilare, iar apa rezultată este amestecată din nou cu ingredientele rămase de la filtrare. Odată ce alcoolul este eliminat, berea devine plată motiv pentru care trebuie carbonatată pentru a-i oferi o textură plăcută și pentru a-i spori savoarea. În plus, se adaugă adeseori și zahăr pentru a îmbunătăți gustul berii. Apoi, este îmbuteliată sau îmbuteliată în butoaie pentru a fi distribuită la consumatori. Aceasta este o metodă lentă, costisitoare și foarte puțin folosită pe scară industrială.
Berea fără alcool poate conține alcool
În mod surprinzător, berea fără alcool conține adesea mai mult alcool decât se menționează pe etichetă. Un studiu recent care a fost efectuat pe 45 de băuturi care pretindeau că nu conțin alcool sau că au un conținut redus de alcool a arătat că aproape 30% dintre acestea conțineau mai mult alcool decât era menționat pe eticheta ambalajului. Același studiu a scos la iveală faptul că, deși erau băuturi etichetate cu 0,0% ABV, șase băuturi conțineau totuși alcool, la niveluri care ajungeau chiar și până la 1,8% ABV.
Totodată, echipa de cercetători care a realizat studiul a arătat că, în unele situații destul de rare, consumul de bere fără alcool poate crește brusc nivelul de alcool din sânge, iar în același timp, poate face ca unii indivizi să fie testați pozitiv pentru metaboliții alcoolului în urină sau în aerul pur respirat. Prin urmare, berea fără alcool etichetată 0,0% ABV poate prezenta urme de alcool, în timp ce berea 0,5% ABV poate avea uneori o cantitate semnificativ mai mare de alcool decât cea precizată pe eticheta ambalajului.
Ce este vinul fără alcool
Vinul fără alcool este obținut 100% din vinul care a ajuns la fermentație completă și, totodată, care a trecut prin toate stadiile de maturare ale unui vin obișnuit. Asemenea vinului obișnuit, acesta are diverse profiluri de aromă, soiuri și substanțe similare, însă care fie conține puțin alcool, fie nu conține deloc. Asta, cel puțin în teorie pentru că, la fel ca berea nealcoolizată, și vinul fără alcool poate conține cantități infime de alcool.
Acest tip de vin poate fi consumat de oricine, dar mai ales de persoanele cărora nu le este permis să bea alcool. Este cazul femeilor însărcinate, diabeticilor, conducătorilor auto, sportivilor, alcoolicilor aflați în procesul de recuperare și altor categorii de oameni care vor să savureze un pahar de vin fără să se confrunte cu efectele negative ale consumului de băuturi alcoolice.
Cum sunt categorisite vinurile fără alcool
Trebuie, însă, să știi că nu toate vinurile pot fi dealcoolizate. Spre exemplu, potrivit prevederilor legislației franceze în vigoare, doar vinurile locale de masă și cele de țară pot fi dealcoolizate, în timp ce vinurile franțuzești AOC nu pot fi dealcoolizate. Atunci când vorbim despre un vin roșu sau unul alb cu conținut de alcool de 0% trebuie să se folosească termenii „băutură pe bază de vin”, „băutură nealcoolică” ori „băutură pe bază de struguri”, însă în nici un caz „vin fără alcool”. Altfel spus, vinurile franțuzești nu pot fi denumite vinuri decât dacă sunt rezultatul unui proces clasic de fermentație a strugurilor sau a sucului acestora.
Termenul de vin fără alcool poate fi folosit doar pentru a eticheta o băutură din care a fost extras alcoolul și nu conține mai mult de 0,05% vol, relatează Decanter.com. Vinul dealcoolizat este termenul folosit pentru a eticheta o băutură din care a fost extras alcool și nu conține mai mult de 0,5% vol. În sfârșit, un nivel scăzut de alcool este un termen folosit pentru o băutură care trebuie să aibă un conținut de alcool de 1,2% vol.
Cum se obține vinul fără alcool
Dacă dorești să savurezi un vin fără alcool, care are cu adevărat gust de vin, nu ar trebui să te mulțumești cu un simplu suc de struguri care a fost doar fermentat, ci ar trebui să cauți în permanență un vin care a fost corect dealcoolizat. Pentru a obține vin autentic fără alcool primul pas este acela ca strugurii să fie cultivați, culeși și fermentați exact în același mod ca pentru atunci când dorești să obții vin tradițional cu alcool. Vinul dealcoolizat urmează exact aceiași pași ca în cazul vinului normal cu alcool, cu deosebirea că, în ultima parte a procesului de fermentație, alcoolul este eliminat din vin, înainte ca băutura să fie îmbuteliată.
Există trei metode pentru eliminarea alcoolului din vin. Prima este distilarea în vacuum și constă în extragerea alcoolului și altor volatili la temperaturi de 25°-30° Celsius, în timp ce aromele naturale din produsul inițial sunt readăugate la final în vinul fără alcool. Potrivit site-ului Hopefamilywines.com, cea de-a doua metodă este evaporarea în vid și presupune încălzirea vinului de la 30° la 50° Celsius, bineînțeles în vid, astfel încât temperatura de fierbere să fie mai mică. Alcoolul și aromele sunt separate de vin, iar în anumite situații, aromele sunt reintroduse în vinul distilat pentru a evita pierderea gustului.
Cea de-a treia metodă de dealcoolizare a vinului este osmoza inversă, potrivit sursei citată. Vinul este filtrat și presurizat într-un circuit închis până la o anumită temperatură. Apoi este trecut printr-un filtru de nanoparticule pentru a separa apa și etanolul, cele mai ușoare molecule de vin, de celelalte moleculele mai grele. În acest moment, din vin sunt extrase atât alcoolul, cât și alte molecule, precum acizii organici și potasiul. În cele din urmă, apa este apoi combinată din nou cu culoarea, taninii și aroma păstrate din vinul inițial, astfel vinul devenind nealcoolic.
Vezi şi câte tipuri de bere există și care sunt acestea! Află şi câte tipuri de vin roșu există și care sunt acestea, precum şi câte tipuri de vin alb există!