ComenteazăCuprins:
Despre tinctura de propolis
Tinctura de propolis este un remediu natural folosit de mii de ani în diverse culturi datorită proprietăților sale terapeutice.
Propolisul este o substanță rășinoasă colectată de albine din mugurii și scoarța copacilor. Albinele o folosesc pentru a sigila și dezinfecta stupul, iar oamenii au descoperit de-a lungul timpului numeroase utilizări medicinale pentru această substanță.
Cuvântul propolis vine din limba greacă și înseamnă „partea dinaintea cetății”. În vechime, grecii l-au denumit așa observând cum își construiesc albinele stupul, ajungând la concluzia că această substanță joacă rolul de pavăză împotriva agresorilor externi, propolisul făcând din stup o adevărată cetate.
Civilizații precum egiptenii, grecii și romanii îl foloseau pentru proprietățile sale antimicrobiene și antiinflamatoare. În Egiptul Antic, propolisul era folosit pentru îmbălsămare datorită proprietăților sale de conservare, iar grecii și romanii îl aplicau pentru vindecarea rănilor și a infecțiilor.
Tinctura de propolis, în forma pe care o cunoaștem astăzi, este o soluție alcoolică care conține propolis dizolvat. Această metodă de preparare are avantajul de a extrage eficient compușii activi din propolis, asigurând o absorbție rapidă și eficientă în organism.
Ce beneficii are tinctura de propolis
Compoziția propolisului poate varia în funcție de locația albinelor și de accesul pe care îl au la diferite specii de copaci și flori.
De exemplu, propolisul din Europa nu va avea aceeași compoziție chimică ca propolisul din Brazilia. Acest lucru poate face dificil pentru cercetători să ajungă la concluzii generale cu privire la beneficiile sale pentru sănătate.
Cercetătorii au identificat peste 500 de compuși din propolis. Majoritatea acestor compuși sunt forme de polifenoli, care sunt antioxidanți ce luptă împotriva bolilor și a daunelor în organism.
Propolisul conține, de asemenea, alți compuși benefici, cum ar fi aminoacizi, vitaminele A, C și E, precum și minerale ca potasiul și magneziul. Alte componente care se găsesc în mod natural în propolis includ polenul, ceara și rășina.
Proprietăți antimicrobiene
Propolisul este renumit pentru capacitatea sa de a combate bacterii, virusuri și ciuperci, protejând albinele împotriva infecțiilor în stup. Aceste proprietăți au fost demonstrate și în studii științifice.
Într-o analiză publicată în Journal of Ethnopharmacology, s-a arătat că propolisul are un spectru larg de acțiune antimicrobiană, fiind eficient împotriva bacteriilor Gram-pozitive, Gram-negative, precum și a unor tipuri de fungi, cum ar fi Candida albicans .
Antiinflamator
Propolisul are efect antiinflamator, fiind util în afecțiuni însoțite de inflamație cronică, cum ar fi artrita sau bolile inflamatorii intestinale. Studiile au demonstrat că compușii din propolis reduc producția de mediatori inflamatori, precum citokinele și prostaglandinele, responsabile de răspunsul inflamator . Flavonoidele, cum ar fi galangina și quercetina, sunt compuși care joacă un rol cheie în acest efect.
Antioxidant puternic
Propolisul conține o cantitate mare de flavonoide și alți antioxidanți care protejează celulele împotriva stresului oxidativ. Acești compuși neutralizează radicalii liberi, prevenind astfel daunele celulare și reducând riscul de boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare sau cancerul.
Îmbunătățirea sistemului imunitar
Propolisul are și un efect imunomodulator, ajutând la reglarea și stimularea sistemului imunitar. Acesta întărește răspunsul organismului la infecții prin producerea de anticorpi.
Cercetările arată că propolisul poate crește numărul de celule implicate în apărarea imunitară, contribuind la protecția împotriva agenților patogeni. De asemenea, este util în infecțiile tractului respirator superior, reducând severitatea și durata simptomelor de răceală și gripă.
Vindecarea rănilor și regenerarea pielii
Propolisul are proprietăți cicatrizante și ajută la regenerarea pielii, ceea ce îl face ideal pentru tratarea rănilor, arsurilor și ulcerelor cutanate.
Studiile au arătat că aplicarea locală de propolis accelerează vindecarea rănilor prin stimularea formării țesutului nou și reducerea infecțiilor locale.
Protecție pentru cavitatea bucală
Propolisul este eficient în igiena orală, ajutând la prevenirea cariilor și a infecțiilor gingivale datorită acțiunii sale antibacteriene. Mai multe studii au arătat că apa de gură pe bază de propolis poate reduce semnificativ placa bacteriană și sângerările gingivale, comparativ cu tratamentele convenționale. De asemenea, este utilizat pentru a trata aftele și alte ulcerații ale cavității bucale.
Proprietăți antivirale
Pe lângă efectele antibacteriene, propolisul are și capacitatea de a inhiba replicarea anumitor virusuri. Studiile au arătat că acesta poate inhiba virusuri precum herpes simplex și gripa. Un studiu a arătat că extractele de propolis reduc replicarea virusului herpes simplex tip 1 și 2 . Mai mult, în pandemii de gripă, s-au observat rezultate promițătoare în reducerea simptomelor gripale.
Descoperă și Beneficiile mierii de albine. 10 afecțiuni în care mierea face adevărate minuni
Riscuri și contraindicații
Persoanele alergice la produsele apicole trebuie să fie atente, deoarece propolisul poate provoca reacții alergice.
Deoarece tinctura de propolis conține alcool, trebuie folosită cu prudență, mai ales la copii, femeile însărcinate sau persoanele care evită consumul de alcool.
Doza recomandată variază în funcție de concentrație și afecțiune, dar se administrează de obicei între 20 și 60 de picături pe zi pentru adulți. Este foarte important să se respecte indicațiile producătorului sau ale medicului.
Cum se face tinctura de propolis
Prepararea tincturii de propolis acasă este un proces relativ simplu, dar necesită atenție pentru a păstra toate proprietățile benefice ale propolisului. Propolisul, fiind o substanță rășinoasă, trebuie tratat corect pentru a obține o tinctură de calitate, eficientă și sigură pentru consum.
Ingrediente
Propolis brut: Propolisul poate fi achiziționat de la apicultori locali sau din magazinele de specialitate. Este important să fie de calitate, curat, fără impurități vizibile. Cantitatea standard este de aproximativ 30-50 g de propolis pentru 100 ml de alcool.
Alcool: Pentru prepararea tincturii este ideal alcoolul de 70-96%. Se poate folosi alcool alimentar. Tăria ideală a alcoolului este de 70 grade. Dacă se folosește alcool de 96 de grade se va dilua cu apă distilată până la 70 de grade, pentru a nu arde polifenoli din propolis.
Recipient de sticlă: Un borcan sau o sticlă de sticlă închisă la culoare (pentru a proteja tinctura de lumină), cu capac etanș. Poți folosi și sticle de culoare brună sau albastră special destinate tincturilor.
Sită sau filtru de cafea: Pentru a separa resturile solide de tinctura lichidă.
Mănuși și un tocător: Propolisul este foarte lipicios, așa că e bine să ai mănuși și un tocător vechi pentru a-l mărunți.
Mod de preparare tinctură de propolis
Mărunțește propolisul într-un mojar sau pe un tocător cu ajutorul unui cuțit. Poți obține bucăți mici, aproape ca o pudră, pentru a facilita dizolvarea în alcool. Cu cât particulele sunt mai mici, cu atât extracția va fi mai eficientă.
Proporția clasică pentru tinctura de propolis este de 30-50 g de propolis la 100 ml de alcool. Dacă dorești o tinctură mai puternică, poți folosi mai mult propolis, chiar și 70 de g la 100 ml de alcool. Totuși, e important să nu supraîncarci soluția, deoarece alcoolul trebuie să poată dizolva complet substanțele active din propolis.
Pune propolisul mărunțit într-un recipient de sticlă (preferabil închis la culoare) și toarnă alcoolul peste el. Agită bine amestecul pentru a începe procesul de dizolvare.
Lasă amestecul de propolis și alcool să stea într-un loc întunecat și răcoros pentru aproximativ 2-3 săptămâni. În acest timp, agită zilnic recipientul (de preferință de 2 ori pe zi) pentru a favoriza dizolvarea completă a propolisului.
Este foarte important să păstrezi recipientul într-un loc întunecat sau să folosești o sticlă de culoare închisă, deoarece lumina poate degrada compușii activi din propolis, cum sunt flavonoidele și acizii fenolici.
Filtrarea
După perioada de macerare, tinctura trebuie filtrată pentru a elimina reziduurile solide. Folosește o sită fină sau un filtru de cafea pentru a separa soluția lichidă de resturile de propolis nedizolvat.
După filtrare, toarnă tinctura într-un recipient curat, tot din sticlă, închis la culoare. Depozitează tinctura într-un loc răcoros și întunecat.
La ce să fii atent când prepari tinctura de propolis
Cea mai importantă parte a acestui proces este să obții un propolis de calitate. În funcție de zona geografică și de plantele de la care albinele colectează rășina, compoziția propolisului poate varia, afectând eficacitatea sa. Ideal ar fi să achiziționezi propolis brut de la apicultori locali de încredere.
Asigură-te că folosești alcool alimentar etilic. Dacă folosești un alcool cu concentrație mai mare de 70%, cum ar fi cel de 96%, poți să-l diluezi puțin cu apă distilată pentru a obține o concentrație optimă.
Propolisul este sensibil la lumină și căldură, așa că trebuie să păstrezi tinctura într-un loc întunecat și răcoros. Evită expunerea îndelungată la temperaturi ridicate sau la lumină directă, deoarece acestea pot afecta calitatea tincturii.
Dacă nu mărunțești suficient propolisul sau dacă nu agiți amestecul în mod regulat, alcoolul nu va putea extrage toate substanțele active. Asigură-te că propolisul este bine măcinat și că agiți tinctura zilnic.
Dacă faci tinctură pentru prima dată, poți încerca mai întâi o cantitate mică pentru a vedea concentrația dorită. După macerare și filtrare, poți dilua tinctura dacă este prea puternică sau poți folosi mai mult propolis în viitoarele loturi dacă dorești o concentrație mai mare.
Sursă foto – Shutterstock.com.