Cum se păstrează cartofii pentru iarnă

Unde a fost cultivat prima dată cartoful

A patra sursă de energie alimentară ca volum de producție, după porumb, grâu și orez, cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea munților Anzi, unde au fost cultivați pentru prima dată în urmă cu aproximativ 10.000 de ani.

Oamenii din acea regiune îi fierbeau și îi coceau și produceau așa-numitul „chuño”, un produs conservat din cartofi, realizat de comunitățile Quechua și Aymara din Bolivia și Peru. Cartofii erau lăsați peste noapte să înghețe, iar dimineața se dezghețau, iar acest proces era repetat până când cartofii deveneau mici și moi pentru a putea fi folosiți în tocănițele picante, specifice populației din Anzi. Acești cartofi nu putrezeau și se păstrau chiar și câțiva ani.

Cartoful chuño a fost necunoscut în restul lumii până în urmă cu cinci sute de ani, când a fost descoperit în jurul anului 1530 de către conchistadorii  spanioli. Patru decenii mai târziu, cartoful avea să fie adus în Spania, iar de aici în Insulele Britanice, Franța și Italia. Astăzi, cartofii sunt cultivați în 100 de țări, inclusiv în România, Europa și Asia fiind principalele regiuni producătoare din lume (80% din producția mondială). Cel mai mare producător de cartofi este China, urmată de India și de Rusia, potrivit Science Direct.

Recomandări

Să nu fim mai proști decât aleșii noștri! Politicienii sunt oglinda noastră, a cetățenilor turmentați

Ce este planta de cartof

Planta de cartof, denumită științific Solanum tuberosum, este o plantă perenă din familia Solanaceae, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Există peste 200 de soiuri de cartofi, cele mai cunoscute fiind cartofii albi, roșii, mov, dulci, Fingerling și Yukon Gold. Acestea se deosebesc prin diverse forme și mărimi, coaja, care este mai groasă sau mai subțire, și prin culoare.

De asemenea, este unul dintre cele mai consumate alimente la nivel mondial datorită versatilității sale în bucătărie, ușurinței de cultivare și valorii sale nutriționale ridicate. Este bogat în carbohidrați sub formă de amidon, dar conține și vitamine și minerale esențiale, cum ar fi vitamina C, vitamina B6, potasiu și fibre. În limba română, „cartof” derivă din cuvântul german Kartoffel, care la rândul său își are originea în termenul latinesc „tuber”, care înseamnă „umflătură”.

Când și cum se cultivă cartofii

Cultivarea cartofilor începe de obicei primăvara, cu două până la patru săptămâni înainte de data medie a ultimului îngheț, atunci când temperatura solului variază între 7 și 13° Celsius. În regiunile mai reci, cartofii cu maturare timpurie sunt de obicei plantați devreme, până la mijlocul lunii aprilie, iar în regiunile mai calde, perioadele de plantare variază din septembrie până în februarie.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Pentru a avea culturi bogate va fi nevoie să plantezi cartofii în zone însorite, cu soare cel puțin 6 ore pe zi, preferabil pe soluri ușoare, bine drenate, bogate în nutrienți și ușor acide, cu un pH de 5,8 până la 6,5, spun specialiștii de la Almanac. Culturile se realizează prin așezarea tuberculilor de cartofi în rânduri, la o adâncime de 10-15 cm și la o distanță de aproximativ 30 cm unul de altul, asigurându-se spațiu suficient pentru creștere.

Perioada de vegetație durează în jur de 90-120 de zile, timp în care solul trebuie să fie irigat moderat, iar buruienile trebuie îndepărtate. Recoltarea se face, de obicei, în perioada de toamnă, atunci când frunzele și tulpinile plantei de cartof se usucă.

Condițiile optime de depozitare a cartofilor

Pentru a păstra cartofii în condiții optime astfel încât să ne bucurăm de gustul și de valoarea lor nutrițională pe tot parcursul iernii este nevoie să se țină cont de o serie de aspecte esențiale, cum ar fi temperatură, umiditate și lumină.

Pentru a păstra corect cartofii pentru sezonul rece de iarnă se recomandă ca aceștia să fie depozitați în locuri întunecoase și reci, cum ar fi o pivniță, o magazie, un depozit sau chiar o cămară, cu condiția ca spațiile să fie foarte bine ventilate. Cea mai potrivită temperatură pentru depozitarea pe termen lung este undeva între 4 și 10° Celsius.

Recomandări

Ultimele cuvinte ale unor români dispăruți în inundațiile din Spania: „Sunaţi la 112, nu scăpăm din asta”

Spre exemplu, cartofii de sămânță și cei de masă trebuie păstrați la temperaturi de 3-5° Celsius, cartofii pentru prăjit la 5-8° Celsius, iar cei pentru chips-uri la 7-11° Celsius. În același timp, este important de știut că în nici un caz cartofii nu trebuie spălați înainte de depozitare, pentru a nu le afecta coaja protectoare. Aceste condiții de depozitare sunt ideale pentru tuberculii cu un grad mic de deteriorare. În schimb, pentru recoltele deteriorate de boli bacteriene, astfel de condiții sunt contraindicate deoarece vor determina o evoluție accelerată a bolii.

De ce trebuie uscați tuberculii de cartofi

De asemenea, pentru a se putea preveni deshidratarea tuberculilor de cartofi, umiditatea în interiorul spațiilor de depozitare a cartofilor trebuie să fie menținută la un nivel de cel mult 85-90%. În acest fel, tuberculii nu se vor dezhidrata și nici nu se vor încreți.

Experții în agricultură recomandă ca, înainte de a fi depozitați, cartofii trebuie să fie foarte bine uscați, astfel că ideal este să fie recoltați atunci când este vreme frumoasă, iar solul este uscat, se menționează pe site-ul Agrovent.com.

În caz contrar, dacă vremea este potrivnică și nivelul de umiditate este ridicat, aceștia trebuie uscați pe câmp. Trebuie să știi că, dacă tuberculii sunt umezi, aceștia trebuie uscați cât mai curând posibil, mai ales dacă au fost deja introduși în depozit. Această operațiune este obligatorie pentru că, în acest fel, pe de-o parte, se previne dezvoltarea mucegaiului, iar pe de altă parte se evită apariția bolilior bacteriene și fungice. Dacă respecți aceste indicații poți păstra cartofii până la nouă luni. Atenţie! Congelarea cartofilor poate să provoace modificări semnificative ale texturii și aromei acestora.

Cum mai poți proteja tuberculii de cartofi

Cartofii nu trebuie depozitați în saci de plastic deoarece aceștia împiedică circulația aerului, ceea ce poate duce la apariția mucegaiului. În schimb, sunt recomandați sacii de iută sau cei de hârtie, care permit aerisirea corespunzătoare a tuberculilor.

O modalitate simplă și deloc constisitoare de a proteja cartofii pentru la iarnă este să fie așezați între straturi de paie sau de hârtie. În acest fel, le vei asigura o izolare termică foarte bună, iar învelișul astfel obținut va absorbi eventualul exces de umiditate. Un alt detaliu foarte important îl reprezintă, cum spuneam, lumina.

Ei bine, expunerea la lumină trebuie și ea evitată din cauza faptului că determină cartofii să producă solanină. Aceasta este o substanță toxică ce poate cauza amăreala cartofilor și poate da acestora o culoare verde. Nu în ultimul rând, cartofii trebuie verificați periodic în spațiile de depozitare pentru a îndepărta eventualii tuberculi care au început să se strice, asta pentru a evita contaminarea celor sănătoși.

În aceste condiții, ca să poți asigura condiții optime de depozitarea cartofilor, experții în domeniu recomandă utilizarea unor echipamente specifice de monitorizare.

Potrivit Plantura.Garden, pentru o bună conservare a cartofilor pentru la iarnă, aceștia nu trebuie depozitați lângă roșii și ceapă sau lângă fructe precum merele deoarece acestea eliberează un gaz numit etilenă, care poate provoca încolțirea timpurie a cartofilor.

Beneficiile cartofilor pentru sănătate

Datorită conținutului bogat în substanțe nutritive, vitamine, minerale și antioxidanți, cartofii oferă numeroase beneficii pentru sănătate dacă sunt consumați cu moderație și preparați în mod corespunzător. Iată care sunt cele mai notabile beneficii:

Reglează digestia

Fibrele conținute de cartofi sunt un tip special, denumit „amidon rezistent”, care are aceleași beneficii ca fibrele solubile și cele insolubile. Poți crește cantitatea de amidon rezistent din cartofi dacă îi gătești cu o zi înainte de a-i consuma și îi ții la frigider peste noapte. Pentru a-i consuma este nevoie doar să-i reîncălzești. La fel ca fibrele solubile, amidonul rezistent din cartof acționează ca un prebiotic, compus care este de ajutor bacteriilor din intestin. Asemenea fibrelor, amidonul rezistent reglează tranzitul intestinal și ameliorează simptomele constipației și sindromului colonului iritabil, aflăm de pe site-ul WebMD.

Previne bolile cardiace și cancerul

Cartofii sunt bogați în antioxidanți, molecule care luptă împotriva radicalilor liberi care pot deteriora celulele. De aceea, o dietă pe bază de fructe și legume bogate în antioxidanți poate reduce riscul apariției bolilor de inimă și a cancerului de colon. Ca să obții cei mai mulți antioxidanți trebuie să lași coaja și să alegi cartofii roșii sau mov. Cu cât cartofii sunt mai colorați, cu atât conțin mai mulți antioxidanți. Coaja poate avea de până la 12 ori mai mulți antioxidanți decât pulpa.

Reduce tensiunea arterială

Coaja cartofilor copți este o sursă excelentă de potasiu și de magneziu. Atunci când nu ai suficient potasiu în dietă, corpul tău reține un surplus de sodiu, iar prea mult sodiu crește tensiunea arterială. În aceste condiții, o dietă bogată în potasiu poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale, protejând inima și reducând riscul producerii unui accident vascular cerebral.

Are efect antiinflamator

Cartofii au un efect antiinflamator considerabil, fiind utilizați cruzi pentru ameliorarea unor dureri, entorse sau inflamații datorită colinei, o substanță cu proprietăți antiinflamatoare. Studii de specialitate susțin că această substanță joacă un rol esențial în reducerea inflamațiilor.

Reglează metabolismul

Cartofii sunt o sursă bogată de vitamina B6, esențială în procesele metabolice, transformând carbohidrații și proteinele în glucoză și aminoacizi necesari organismului.

Menține sănătatea oaselor

Fierul, calciul, fosforul, zincul și magneziul din cartof contribuie la sănătatea oaselor. Fierul și zincul sunt necesare pentru producția de colagen, iar fosforul și calciul, esențiali în structura osoasă, trebuie să fie în echilibru pentru a susține mineralizarea oaselor.

Sărac în grăsimi

Atunci când sunt fierți sau copți, cartofii sunt, practic, lipsiți de grăsimi. Tuberculii sunt bogați în amidon, dar aduc mai puține calorii decât o porție echivalentă de paste ori de orez. În plus, spre deosebire de aceste preparate, cartofii contribuie cu micronutrienți utili, precum vitamina C, acid folic și potasiu. În plus, sunt săraci în proteine, dar proteinele pe care o conține are o valoare biologică excelentă, oferind o bună răspândire a aminoacizilor necesari pentru sănătate.

Reglează glicemia

Fiind bogați în amidon rezistent, cartofii pot regla nivelul de zahăr din sânge și ajută la gestionarea apetitului. De asemenea, studiile efectuate pe animale au asociat amidonul rezistent din cartofi cu o mai bună sensibilitate la insulină, o mai mică acumulare de grăsimi și o creștere mai mică în greutate. Cartofii sunt, totodată, o sursă utilă de un tip de fibre denumit pectină, care ajută la încetinirea golirii stomacului, te menține sătul mai mult timp și ajută la scăderea efectelor unei mese asupra zahărului din sânge, notează BBCgoodfood.

Foto: Shutterstock.com

Vezi și: Cartofi albi vs cartofi roșii. Care e diferența dintre ei și la ce îi poți folosi

Urmărește-ne pe Google News