Cum se scrie corect: a da sfoară în țară sau a da sfară în țară

A da sfoară în țară sau a da șfară în țară

Unele expresii și cuvinte din limba română au ajuns să fie atât de frecvent folosite încât, chiar dacă acestea nu sunt corecte sau se exprimă într-un mod deformat, ele sunt totuși foarte populare. În timp, celor mai mulți dintre noi ne intră în vocabular astfel de expresii și nici nu ne mai întrebăm dacă sunt corecte, care e semnificația lor și de unde provin.

Chiar dacă expresia a da sfoară în țară este cel mai des folosită pentru a sugera ideea de a da veste, a răspândi un zvon, o știre, aceasta nu este cu adevărat varianta corectă.

În mod bizar, deși a da sfoară în țară nu are nicio legătură cu expresia corectă, care are și sens și proveniența ei îl dovedește, este în continuare cea mai utilizată. Asta pentru că nimeni nu se mai întreabă ce legătură poate avea a da sfoară în țară cu a da de veste sau a răspândi un zvon. Singura legătură poate consta în forma similară pe care cuvintele sfară și sfoară o au.

Varianta corectă – a da sfară în țară sau chiar a da șfară în țară – este necunoscută de cei mai mulți dintre noi.

De unde provine expresia a da șfară în țară

Expresia a da sfară în țară, respectiv a da șfară în țară provine din timpurile în care românii erau atacați de tătari. Pe vremea aceea, locuitorii satelor atacate aprindeau focuri pe dealuri ca să-i anunţe pe ceilalţi de atacul iminent al duşmanilor. Fumul dens din vreascuri se numea sfară.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Astfel, străjile aflate în apropierea focului aprins de cel care prindea de veste primul, aprindeau, la rândul lor, focurile, din care se ridica şfara ce se vedea de departe. În scurtă vreme, fuioare de fum gros anunţau oştenii şi civilii din toate colţurile ţării că vine primejdia. De cele mai multe ori, şfara se făcea dintr-un mănunchi de ierburi uscate care se înmuiau în grăsime şi apoi, odată aprins, scotea un fum gros, vizibil de la mare depărtare.

În zilele noastre, cuvântul sfară sau șfară nu mai este cunoscut și nici folosit. În locul lui, în cadrul expresiei a da sfară în țară, a apărut cuvântul sfoară care, deși nu are nicio logică, este foarte asemănător cu cel original.

Ce înseamnă a da sfară în țară

În Dicţionarul etimologic al limbii române în alte dicţionare, prin „sfară” se înţelege „Un miros greu, însoţit de fum, rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii, sau de la lumânările de seu”.

Află și de unde provine expresia să o întorci ca la Ploiești.

Despre limba română

Limba română este o limbă de origine latină. Mai exact, limba română este o limbă romanică, din grupul italic al familiei de limbi indo-europene, prezentând multe similarități cu limbile franceză, italiană, spaniolă, portugheză, catalană și reto-romană.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Înainte de a deveni limba română, latina din Dacia s-a îmbogățit și cu unele cuvinte vechi grecești. Este vorba de cuvinte specifice latinei dunărene, transmise apoi limbii române, inexistente în celelalte limbi romanice. Teritoriul de formare a limbii române a fost atât la nord, cât şi la sud de Dunăre, şi s-a încheiat aproximativ în secolul al VII-lea, moment de la care se poate vorbi de existenţa poporului român şi a limbii române.

Numeroasele popoare migratoare (germanice, turcice, slavice, sau fino-ugriene) care au parcurs aria lingvistică românească, au contribuit la rândul lor, intervenind fiecare punctual, în evoluția limbii române, prin diversificarea fondului de cuvinte neprincipal, lăsând însă structura gramaticală „latină“ sau pre-latină aproape neatinsă.

Importanta influență slavă în daco-română este pusă în legătură cu bilingvismul, cu istoria țaratelor româno-bulgare și cu rolul slavonei, limbă liturgică și limbă oficială a voievodatelor române. În schimb, faptul că celelalte limbi romanice de est, din sudul Dunării, nu au suferit influența lexicală slavă cu aceeași intensitate ca daco-româna, este pus în legătură cu evoluția separată a populațiilor proto-române din nordul și din sudul lanțului munților Balcani după instalarea slavilor la Dunărea de Jos începând cu secolul VI.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova.

Descoperă câte dialecte are limba română.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News