Cum se scrie corect: deoparte sau de o parte

Deoparte și de o parte sunt ambele structuri care se pronunță la fel, dar se scriu diferit. În plus, există o diferență de sens. 

Deoparte este un adverb și înseamnă izolat, la o anumită depărtare. „Am pus deoparte lucrurile de care nu am nevoie acum”. 

De o parte este o structură urmată din prepoziția „de”, articolul nehotărât „o” și substantivul „parte”.

„De o parte a drumului se află restaurantul la care mergem”. 

Poți găsi această structură și cu cratimă între prepoziție și articol. „De-o parte a muntelui era soare”. 

Așadar, folosim deoparte cu sensul de o anumită distanță și de o parte cu sensul de într-un loc. 

Ce sunt omofonele – exemple

Omofonele sunt cuvinte care se pronunță la fel, dar se scriu diferit. Originea cuvântului vine din limba greacă și este format din cuvintele ὁμο- (h)omo- „același” și φωνή phone „sunet”, „voce”.

Dar omofonele sunt și sunete, secvențe de sunete, silabe și grupuri de cuvinte care se pronunță la fel. 

De exemplu, omofonele sunt folosite pentru a crea jocuri de cuvinte sau în poezie și literatură.

Omofonele sunt două sau mai multe cuvinte care au aceeași pronunție, dar care au ortografii sau sensuri diferite. De exemplu, cuvintele „iau” și „i-au” sunt omofone, deoarece au sensuri complet diferite, chiar dacă sună asemănător. În unele cazuri, omofonele au aceeași ortografie.

Înainte de a începe, este important să definim ce înțelegem prin „omofon”. Acest cuvânt este uneori confundat cu terminologia cu rezonanță similară, așa că să începem prin a analiza o definiție simplă a omofonului.

Un omofon este un cuvânt care se pronunță ca un altul, dar care are un înțeles diferit și, în unele cazuri, o ortografie diferită. De exemplu, cuvântul „nai” poate însemna instrumentul, dar poate însemna și lipsa a ceva (N-ai pâine la magazin). 

De asemenea, omofonele pot fi destul de diferite în ortografie, dar când omofonele au aceeași ortografie, le numim omonime.

În limba română, există o mulțime de cuvinte omofone.

Exemple

Odată/O dată

  • „A fost odată ca-n poveşti, A fost ca niciodată”.
  • „M-am dat o dată în carusel și nu mi-a mai trebuit”.

Nici o dată/Niciodată

  • „Nu sunt de acord cu nici o dată din cele propuse”. / „Nu e disponibilă nici o dată din acest interval”.
  • „Nu mi-a plăcut niciodată ciocolata”. / „Nu l-am văzut niciodată”.

Altă dată/Altădată

  • „Mai bine mutăm programarea în altă dată”. / „Cel mai bine este să stabilim altă dată pentru întâlnire”.
  • „Altădată am mâncat mai bine la restaurantul acesta”. / „Mai bine lași sarcina asta pentru altădată”.

De mult/Demult

  • „Demult, instrumentul ăsta era folosit pentru a face pantofi”. / „Mai demult, aici era o grădină botanică”.
  • „A trecut destul de mult timp de când n-am mai ieșit în parc”. / „De mult timp n-am mai mâncat afine”.

S-a/Sa

  • „S-a făcut târziu și ar trebui să mergem acasă”. / „S-a înseninat după ploaie și a apărut curcubeul”.
  • „Este cartea sa de vizită”. / „Ioana este la mama sa în weekend”.

Neam/Ne-am

  • „Mătușa mea este neam de gradul II cu mine?” / „Noi din ce neam facem parte?”
  • „Ne-am întâlnit ieri cu Alina. Arăta foarte bine”. / „Ne-am jucat ieri până târziu”.

Var/ V-ar

  • „Ar trebui să dăm cu var aceste perete murdar”. / „Aici ați dat deja cu var sau urmează?”
  • „V-ar invita și pe voi, dar nu mai sunt locuri”. / „Pe voi v-ar propune primii, dacă ar putea”.

Sar/ S-ar

  • „Îmi place mult să sar pe trambulină”. / „Tot sar de la un subiect la altul”.
  • „S-ar duce și Maia la film, dar nu știe ce gen să aleagă”. / „Dacă s-ar da o lege în acest sens, lucrurile ar fi mai simple”.

Leu – în sensul de animal și în sensul de bancnotă. 

  • „Am un leu și vreau să îmi cumpăr o banană”. / „N-am niciun leu în buzunar”.
  • „Când am fost la grădina zoologică, am văzut un leu impresionant”. / „Puiul de leu își imită mama”.

Sau/S-au

  • „Mergem acasă sau mai stam la mall?” / „Preferi ceva sărat sau ceva dulce?”
  • „S-au certat și nu mai vin”. / „S-au împiedicat de prag amândoi”.

N-ai/ Nai

  • „N-ai nicio idee cum mă simt acum”. / „N-ai cumva un leu împrumut?”.
  • „A cântat la nai extrem de frumos”. / „S-a apucat de lecții la nai”.

Mai/ M-ai

  • „Mai vrei niște salată?” / „Mai ai bani la tine?” / „Luna mai e preferata mea”.
  • „M-ai făcut să cred că e dimineață”. / „M-ai lăsat să te aștept o oră”.

Iau/I-au

  • „Vrei să iau pâine când vin acasă?” / „Ce să iau din oraș?”
  • „I-au tăiat salariul și acum i-au scăzut veniturile drastic”. / „I-au spus Mariei adevărul?”.

Cam/ C-am

  • „Cam frig în dimineața asta”. / „Are cam multe cărți”.
  • „Nu vin, pentru c-am răcit și mi-e rău”. / „Din cauză c-am strigat aseară, am răgușit”.

Sare 

  • „Am pus ceva mai multă sare în salată”. / „Are suficientă sare, îmi place mult”.
  • „De ce sare cățelul tău mereu când te vede?” / „El sare mereu de la un subiect la altul”.

Diferența dintre omografe, omofone și omonime

Despre omofone am discutat deja, sunt cuvintele care se pronunță la fel, dar se scriu diferit. Pe de altă parte, omografele sunt cuvinte care se scriu la fel, dar pot fi accentuate diferit.

Omofone

Definiție omofone –  (Despre cuvinte, grupuri de cuvinte, silabe etc.) Care se pronunță la fel cu alt cuvânt, grup de cuvinte, silabe etc., fără a se scrie identic.

Omofonele sunt cuvinte care se scriu diferit, dar se pronunță la fel. „M-ai” / „mai”.

„M-ai supărat tare azi”.

„Mai dă-mi o felie de pâine, te rog!”

Omografe

Omografele sunt cuvinte precum „veselă”, „voia”, „zări”, „umbrele”. Toate aceste cuvinte pot avea măcar două sensuri, dar pronunția celor două sensuri este foarte diferită. 

Definiție omografe – Cuvânt care se scrie la fel cu alt cuvânt, dar diferă de acesta (de obicei) din punct de vedere fonetic.

De exemplu:

„Mama a primit un set de veselă în dar de la sora ei”.

„Ioana este foarte veselă azi, cred că a primit o veste bună”.

În acest caz, veselă se pronunță diferit. Ei bine, acestea sunt cuvinte omografe. 

Omonime

În cazul omonimelor, acestea sunt cuvinte cu aceeași formă, dar cu înțelesuri diferite. Sensurile omonimelor nu au nicio legătură.

Definiție omonime: Cuvânt care are aceeași formă și aceeași pronunțare cu alt cuvânt sau cu alte cuvinte, de care diferă ca sens și ca origine.

Exemple: broască, roabă, toc. 

„Broasca de la ușă a fost înlocuită” 

„Broasca de pe lac tocmai a dispărut”.

Sursa foto: 123rf.com

Vezi şi cum se scrie corect: devreme sau de vreme!

Urmărește-ne pe Google News