Cuprins:
De ce este important să scriem corect
Indiferent de limbă, scrisul este una dintre cele mai eficiente modalități de comunicare între oameni, permițând transmiterea clară și precisă a ideilor, opiniilor și solicitărilor. De aceea, pentru a ne putea exprima în mod coerent și convingător, este important să respectăm regulile gramaticale și ortografice de bază. O exprimare corectă, fie ea în scris sau verbal, nu doar că reflectă un nivel ridicat de cunoștințe lingvistice, dar contribuie și la crearea unei imagini pozitive în fața interlocutorilor și cititorilor.
Îmbunătățirea acestui tip de comunicare ne permite să comunicăm cu încredere cu cei din jurul nostru. Conform lingviștilor de la Universitatea din Arizona, utilizarea corectă a limbajului, în special în scris, influențează adesea prima impresie pe care o au alții despre noi, relatează Uagc.edu. Și asta, deoarece, înainte de a ne întâlni față în față, de cele mai multe ori comunicăm în scris, iar modul în care redactăm mesaje, e-mailuri sau documente oficiale îi fac pe interlocutori să-și formeze o părere despre nivelul nostru de pregătire, despre inteligența noastră și caracterul nostru.
În aceste condițăii, o scriere neglijentă sau plină de greșeli va ridica semne de întrebare cu privire la competențele și la atenția la detalii ale respectivei persoane. În același timp, când vine vorba despre o solicitate în scris, dacă aceasta nu este redactată corect și nu are o exprimare coerentă, cel care va citi acel text nu va înțelege pe deplin ce anume ai nevoie, fiind puțin probabil să obții ceea ce îți dorești.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a1e6c8ddf88f0aadb95be7bd357ec3c6.jpg)
Caunzele scrierii greșite a unor cuvinte
Ortografia reprezintă ansamblul regulilor care stabilesc forma corectă a cuvintelor și regulile de scriere corectă, fiind o adevărată provocare pentru toți vorbitorii de română. Erorile de scriere apar în mod frecvent la copii, dar și în rândul multor adulți, motiv pentru care dezvoltarea unei atenții sporite și exercițiu constant sunt cruciale pentru îmbunătățirea abilităților lingvistice și, implicit, pentru a reduce numărul de greșeli.
Multe dintre erorile de ortografiere și de pronunție apar de obicei pe fondul necunoașterii regulilor de scriere de bază, cum ar fi plasarea incorectă a virgulei între subiect și predicat, utilizarea cratimei sau scrierea incorectă a unor cuvinte. În plus, există destule cuvinte în limba română care au o ortografie diferită față de pronunție, ceea ce poate genera confuzii inclusiv printre cei care stăpânesc limba.
Spre exemplu, mulți români se întreabă dacă forma corectă este „înloc” sau „în loc”, deși acest cuvânt este mult mai ușor de scris și de pronunțat comparativ cu altele, mai complexe, cum ar fi gastropiloroduodenojejunostomie sau encefalomielopoliradiculonevrită. De aceea, revizuirea textelor înainte de a le trimite este o practică esențială pentru a preveni eventualele erori și pentru a menține o imagine profesională.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_fe1dddd2eb5d06edff82a3f2c96569dc.jpg)
Avantajele perfecționării competențelor lingvistice
În limba română există foarte multe cuvinte asemănătoare ca formă, dar care au sensuri diferite, o caracteristică ce poate constitui o provocare atât pentru începători, cât și pentru vorbitorii nativi. Scrierea corectă și exprimarea coerentă, cu respectarea regulilor ortografice de bază, demonstrează o bună stăpânire a limbii și este deosebit de importantă în cazul cuvintelor a căror pronunție nu corespunde întotdeauna cu forma scrisă.
Din nefericire, specialiștii lingviști trag un semnal de alarmă asupra faptului că numărul persoanelor care fac greșeli în exprimare, fie în scris, fie în vorbire este în continuă creștere. Acest fenomen poate fi pus pe seama mai multor factori și tocmai de aceea se recomandă folosirea constantă a unor resurse utile, precum dicționare, ghiduri de gramatică sau cursuri de specialitate, pentru a ne îmbunătăți competențele lingvistice.
Greșeli ocazionale sau obiceiuri greșite?
Oricine poate face o greșeală de scriere sau de pronunție din când în când, fie din neatenție, fie din grabă. Este adevărat că, din grabă sau din neatenție, orice poate apăsa din greșeală o tastă greșită pe laptop sau pe smartphone ori să avem un moment de ezitare cu privire la ortografia corectă a unui cuvânt. Totuși, greșeli de scriere pot fi tolerate într-o anumită măsură, dar nu la nesfârșit. Spunem asta, deoarece, atunci când astfel de erori devin frecvente, ele nu mai sunt doar simple scăpări.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63cbcd820a844acf3f926e44882a0c4f.jpg)
În astfel de cazuri, impactul acestor erori poate fi semnificativ și influențează în mod negativ modul în care suntem percepuți de cei din jur, putând ridica semne de întrebare cu privire la seriozitatea sau la competențele noastre lingvistice. Această situație este întâln în orice limbă și reprezintă un aspect demn de luat în considerare, subliniază specialiștii de la Hudson Fusion.
În același timp, un text plin de greșeli poate să afecteze nu doar claritatea exprimării, ci și capacitatea de a transmite eficient gândurile și emoțiile. În era digitală, în care comunicarea în scris joacă un rol esențial în interacțiunile dintre oameni, fie acestea profesionale ori personale, este crucial să ne îmbunătățim în mod constant abilitățile lingvistice pentru a menține un nivel ridicat de credibilitate și de profesionalism.
Cauzele frecvente ale greșelilor în scrierea cuvintelor uzuale
Deși vocabularul limbii române cuprinde o serie de cuvinte extrem de complicate, cum ar fi gastropiloroduodenojejunostomie sau pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioză, care pot da bătăi de cap, există anumite cuvinte uzuale care ar trebui să fie ușor de scris și de pronunțat, dar care se scriu adesea greșit.
Una dintre principalele cauze ale acestor erori de ortografie o reprezintă folosirea excesivă a dispozitivelor digitale inteligente, cum ar fi smartphone-urile, tabletele și laptopurile. Cu toate că aceste instrumente tehnologice sunt extrem de utile în viața de zi cu zi și ne ajută să comunicăm rapid și eficient, ele pot determina formarea unor obiceiuri greșite, cum ar fi neglijarea regulilor de ortografieși apariția greșelilor de scriere sau de punctuație nepermise.
Graba, neatenția ori lipsa unei cunoașteri solide a regulilor lingvistice pot duce la apariția frecventă a greșelilor de scriere. Fie că vrem să trimitem un mesaj scurt pe o aplicație de chat, să redactăm un raport de activitate, un e-mail oficial sau un articol de presă, este important să acordăm un plus de atenție pentru a evita situațiile în care greșelile ne pot afecta credibilitatea și imaginea.
Cum se scrie corect: „înloc” sau „în loc”
O greșeală pe care o fac mulți români este aceea că nu știu cum să scrie în mod corect: „înloc” sau „în loc”. Dacă ai nelămuriri cu privire la forma corectă a unui cuvânt, poți verifica DOOM – Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române, care explică cu claritate regulile care dictează scrierea corectă a cuvintelor și modul în care acestea trebuie aplicate.
![Cum se scrie corect: „înloc” sau „în loc” - Imagine grafică reprezentând o fată în costum popular, alături de o bulă, pe care este inscrip]ionat](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/cum-se-scrie-inloc-in-loc-1-1024x715.jpg)
În cazul de față, „în loc” este ca parte de vorbire o locuțiune adverbială, deoarece are rolul unei prepoziții și introduce un complement circumstanțial de loc sau un complement circumstanțial de mod. Astfel, varianta corectă este „în loc”, nicidecum „înloc”, potrivit Cumzic.ro. Această locuțiune este formată din prepoziția „în” și substantivul neutru „loc” și este frecvent folosită pentru a introduce o substituire sau o ocupare a unui spațiu sau rol.
Ea este utilizată în vorbirea curentă ca expresie flexibilă și este urmată de obicei de o prepoziție simplă („în loc de…” – locuțiune prepozițională), fie de un verb la conjunctiv („în loc să…” – locuțiune conjuncțională). În schimb, forma „înloc” nu este recunoscută în limba română standard și, prin urmare, nu trebuie folosită. Iată câteva exemple de propoziții cu locuțiunea adverbială „în loc”:
În loc de cafea, voi bea ceai.
A plecat în loc să aștepte.
Poți să folosești miere în loc de zahăr.
Am ales să mă odihnesc în loc să ies în oraș.
Ar fi mai bine să găsești o soluție în loc de scuze.
Profesorul a dat un test-surpriză în loc de recapitulare.
În loc să iau autobuzul, am mers pe jos până acasă.
Cuvinte frecvent scrise greșit în limba română
În limba română există multe alte exemple de cuvinte scrise greșit, iar în continuare îți prezentăm câteva exemple:
- repercusiune – mulți folosesc eronat „repercursiune”, dar forma corectă este „repercusiune”.
- voiam – aceasta este forma corectă a verbului a voi pentru că în limba română nu există verbul a vroi.
- binevenit – în ediția anterioară a Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic era acceptată forma „bine-venit” dar, din 2021, singura variantă acceptată este „binevenit”.
- țigară – forma corectă este cea care include litera „ă” la final, nicidecum „țigare”.
- mândri – pluralul adjectivului „mândru” este „mândri”, dar unele persoane adaugă un „i” în plus, scriind incorect „mândrii”.
- chibrituri – pluralul substantivului „chibrit” este „chibrituri”, nu „chibrite”.
- ghips – deși mulți folosesc varianta „gips”, dicționarele oficiale, inclusiv DOOM și DEX, confirmă că „ghips” este singura formă corectă.
- grijă – aceasta este varianta acceptată, deși unii utilizează incorect forma „grije”.
- plajă – la singular, cuvântul se scrie corect „plajă”, chiar dacă unii folosesc greșit „plaje”.
Află şi cum se scrie corect s-a sau sa, s-au ori sau!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_b561b3218fba7a344e31fde522cf86c4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_0adcf6958545ef7f95ab3d63343c6adf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b91d4d7dd563f3be43df7a76f9026f47.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6b8a15005aff79979fc3fd0fbe1a1c17.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_31b794dcfac0426cbe4ace85dcc071db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_977ae7a613c185fff00174de53b4c553.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_43260ce5354f60e1f56d2d29ae26a274.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_8f93aa321984730fce45c6d5437d00d5.jpg)