Cum se scrie corect: „obligator” sau „obligatoriu”?

De ce apar greșelile de scriere

Învățarea scrierii și a pronunției corecte în limba română începe în primii ani de școală, însă trebuie să fie exersată zilnic și, de ce nu, pe tot parcursul vieții. Având în vedere faptul că, limba este într-o permanentă evoluție, chiar și cei mai experimentați vorbitori pot întâmpina dificultăți la un moment dat.

Greșelile de scriere și de vorbire sunt frecvente atât în rândul copiilor, cât și al adulților. Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, ortografia – care cuprinde regulile ce asigură corectitudinea scrierii într-o limbă – este o provocare permanentă pentru majoritatea vorbitorilor respectivei limbi.

De aceea, acordarea unei atenții sporită la detalii și o practică susținută sunt elemente esențiale care ne ajută să ne îmbunătățim competențele lingvistice și, astfel, pentru a reduce erorile de scriere și de vorbire.

Pronunția și ortografia greșite au la bază în cele mai multe dintre situații lipsa unei cunoașteri solide a regulilor de ortografie de bază, cum ar fi că subiectul nu se desparte de predicat prin virgulă ori că două pronume alăturate se despart prin cratimă. În limba română există numeroase cuvinte care au o pronunție diferită față de modul în care acestea sunt scrise, ceea ce poate crea confuzie chiar și în rândul celor care stăpânesc bine limba.

Recomandări

Browserul Google Chrome valorează 20 de miliarde de dolari. Gigantul american ar putea fi forțat de justiție să îl vândă

O greșeală pe care mulți români o fac destul de des este că nu știu să scrie sau să pronunțe în mod corect: „obligator” sau „obligatoriu”. Este știut faptul că limba română are o gramatică mai grea decât cea a altor limbi străine, însă dacă ne gândim că în vocabularul său există cuvinte precum gastropiloroduodenojejunostomie sau encefalomielopoliradiculonevrită un astfel de cuvânt nu ar trebui să ridice probleme de scriere sau de pronunție.

Importanța scrierii și vorbirii corecte

Scrisul reprezintă cea mai bună modalitate de a comunica și de a ne exprima diverse idei, opinii și cereri, facilitând interacțiunea eficientă și clară între oameni, indiferent de limba vorbită.

De aceea, pentru a putea transmite mesaje precise și coerente este esențial să respectăm regulile gramaticale de bază. În același timp, abilitatea de a comunica corect, oral sau în scris, nu doar că demonstrează cunoștințe lingvistice solide, ci poate și să creeze o imagine pozitivă asupra cititorilor. Specialiștii lingviști dela Universitatea din Arizona subliniază faptul că utilizarea corectă a limbajului, în special în mediul scris, este esențială pentru imaginea, dar și pentru credibilitatea autorului, potrivit Uagc.edu.

Recomandări

Nicolae Ciucă, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Mă scoate din sărite șmecheria” | EXCLUSIV

Scrierea și pronunția corectă este esențială deoarece, de multe ori, mai ales când ne aflăm față în față cu semenii noștri, prima impresie pe care o lăsăm acestora poate fi influențată de modul în care redactăm texte uzuale, cum ar fi mesaje de tip text, e-mailuri sau CV-uri.

Greșelile de redactare sau expunerea ideilor într-un mod dezorganizat și incomplet pot să genereze o serie de îndoieli cu privire la inteligența, competențele și chiar caracterul nostru. Erorile de scriere sunt aproape imposibil de evitat în timpul procesului de redactare, însă o verificare atentă a textului scris de tine ar trebui să fie o prioritate.

De asemenea, ar trebui să te concentrezi pentru a identifica aceste greșeli înainte ca acestea să devină probleme. Asta, nu doar că te poate scuti de comiterea unor greșeli jenante, însă va întări în mod subtil încrederea pe care cititorul o va avea în tine.

Beneficiile perfecționării abilităților lingvistice

După cum se știe, vocabularul limbii române conține multe cuvinte care sunt similare ca formă, dar diferite în sens, o caracteristică ce poate să constituie o provocare atât pentru cei care deslușesc tainele unei limbi, cât și pentru vorbitorii nativi. Este important de știut că exprimarea corectă, cu respectarea normelor de ortografie, reflectă o bună cunoaștere a limbii și este importantă mai ales în cazul cuvintelor care prezintă discrepanțe între pronunție și formă scrisă.

Recomandări

Milionarul Dorel Tamaș, urmărit internațional timp de 13 ani, a scăpat de închisoare prin prescriere. Unde s-ar fi ascuns în acest timp

Din păcate, în ultimii ani, se constată o creștere a numărului de persoane care comit erori în vorbire sau în scris, inclusiv în discursuri sau în texte simple. Aceasta poate avea cauze multiple, motiv pentru care, pentru a putea evita confuzii frecvente, cum ar fi cea dintre „obligator” și „obligatoriu”, lingviștii recomandă utilizarea constantă a unor resurse utile, precum cărți de gramatică, dicționare online sau cursuri specializate.

Erori de moment sau obișnuință?

Se spune că a greși este omenește, iar erorile de scriere sau de pronunție reprezintă o realitate cu care, la un moment dat, fiecare dintre noi ne-am confruntat din varii motive. Scrierea sau pronunția greșită pot fi acceptate, însă doar până la un punct.

Și asta, pentru că, dacă aceste erori de redactare sau de vorbire devin o obișnuință, devine clar că nu mai este vorba doar despre o greșeală nevinovată care, în mod cert, poate afecta imaginea pe care oamenii din jur o au asupra noastră. Este adevărat, în mod inevitabil, se poate întâmpla ca din grabă ori din neatenție să apăsăm o tastă greșită la laptop sau o literă pe tastatura smartphone-ului. La fel de bine se poate întâmpla ca pur și simplu să uităm pentru o fracțiune de secundă cum se scrie corect un cuvânt.

Cu toate acestea, dacă aceste greșeli devin recurente, ele pot reprezenta un obstacol în exprimarea gândurilor și a emoțiilor și, implicit, pot afecta modul în care suntem percepuți de oamenii din jur. Astfel, redactare unui text cu greșeli nu doar că poate îngreuna transmiterea mesajului, dar poate afecta credibilitatea autorului ori a instituției pe care acesta o reprezintă. Acest fenomen este valabil indiferent de limbă și este un aspect asupra căruia merită să reflectăm, susțin experții de la Hudson Fusion.

De ce scriem greșit cuvintele uzuale

După cum am menționat anterior, vocabularul limbii române conține cuvinte lungi și complicate, precum „gastropiloroduodenojejunostomie”, care pot crea dificultăți, însă există și cuvinte mai simple, care ar trebui scrise și pronunțate corect. Însă, chiar și astfel de cuvinte uzuale pot da serioase bătăi de cap în ceea ce privește scrierea și pronunția, chiar și vorbitorilor nativi.

Una dintre cauzele apariției unor astfel de erori nedorite o constituie utilizarea excesivă a smartphone-urilor, tabletelor ori a laptopurilor. Aceste dispozitive mobile inteligente sunt instrumente de lucru indispensabile în viața de zi cu zi, atât în plan personal, cât și la locul de muncă, care facilitează comunicarea și ne ajută să redactăm rapid texte.

În același timp, uneori, acestea pot face ca unii utilizatori să facă greșeli de scriere sau de punctuație nepermise. Graba, neatenția sau necunoașterea regulilor de bază ale ortografiei limbii române contribuie la creșterea frecvenței erorilor. Fie că scriem un mesaj scurt, un articol ce urmează să fie publicat, un e-mail formal ori pur și simplu vrem să conversăm pe rețelele sociale, utilizarea frecventă a tehnologiei ne poate face să neglijăm regulile de ortografie și scrisul de mână.

Cum se scrie corect: „obligator” sau „obligatoriu”

„Obligator” sau „obligatoriu”? Aceasta este una dintre cele mai întâlnite greșeli care se fac în scriere și în vorbirea curentă, ceea ce stârnește confuzie în rândul copiilor, dar și a adulților. Astfel, unii vorbitori de limba română scriu și spun „obligator”, în timp ce alții scriu și pronunță „obligatoriu”.

Confuzia între cele două forme poate să apară pe fondul diferențelor dialectale sau a erorilor de tipar și de pronunție. De asemenea, în unele regiuni ale țării pot exista variații de pronunție, care pot influența și scrierea, însă forma standard acceptată și corectă este „obligatoriu”, în nici un caz „obligator”. Aceasta este confirmată de dicționarele de referință ale limbii române, inclusiv de Dicționarul Explicativ (DEX), unde adjectivul „obligatoriu” este definit astfel: obligatoriu, -ie (obligatorii) = care trebuie urmat întocmai, care trebuie făcut, îndeplinit; impus”. Este sinonim cu „care nu poate lipsi”, „indispensabil” [Var.: obligatór, -oáre adj.] – Din lat. obligatorius, fr. obligatoire.

De asemenea, există și o altă definiție, potrivit căreia „obligatoriu” este „care are puterea de a obliga (potrivit unei legi); obligațional. Care trebuie făcut potrivit anumitor legi, care nu este facultativ”.

Exemple de propoziții cu adjectivul „obligatoriu”:

• În România, învăţământul primar este obligatoriu.

• Este obligatoriu să aibă loc o dezbatere în această privință.

• Registrul este deja obligatoriu.

• Unele activități au caracter obligatoriu, altele nu.

• Schimbările climatice și pădurile sunt interconectate obligatoriu.

Alte cuvinte românești scrise greșit

„Obligatoriu” este doar unul dintre cuvintele în jurul căruia se creează confuzie în ceea ce privește scrierea și pronunția corectă. Iată în continuare o listă cu alte cuvinte care se scriu greșit:

• să aibă – aceasta este forma corectă a verbului a avea pentru modul conjunctiv, persoana a III-a, singular și plural.
• binevenit – inițial, în Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic 2 (DOOM2), forma corectă era „bine-venit”, însă, din 2021, unica variantă acceptată în limba română este „binevenit”, adică fără cratimă.
• ghips­ – aparent, acest cuvânt ar putea avea ca formă corectă „gips”, însă unica variantă corectă acceptată este „ghips”, aceasta fiind menționată atât în DEx, cât și în DOOM.
• grijă – aceasta este forma corectă, însă unii folosesc greșit forma grije.
• repercusiune – aceasta este forma corectă a cuvântului, însă foarte mulți dintre vorbitorii de limba română folosesc forma greşită, și anume repercursiune).
• plajă – aceasta este forma corectă a cuvântului la singular, deși unii folosesc forma plaje.
• mândri – aceasta este forma corectă la plural a cuvântului mândru. Unii folosesc greșit forma cu doi de „i”, și anume mândrii.
• țigară – scrierea corectă a acestui cuvânt este cea în care la sfârșit apare litera „ă”, dar, cu toate acestea, unele persoane îl scriu greșit și folosesc forma țigare din cauză că pronunță greșit, și anume cu litera „e” la sfârșit.
• însăşi/însuși – acestea sunt formele corecte la feminin și, respectiv la masculin.
• chibrituri – aceasta este forma corectă pentru pluralul substantivului chibrit.

Foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News