Când a fost descoperit aurul

Aurul a fost unul dintre primele metale folosite de om. Potrivit unor surse istorice, aurul ar fi fost descoperit pentru prima dată în urmă cu mai bine de 5.000 de ani, însă primele însemnări datează din anul 3100 î.Hr., în perioada faraonului Menes, fondatorul primei dinastii din Egiptul Antic. În codul lui Menes se menționează că „o parte de aur este egală cu două părți și jumătate de argint”, care este cea mai veche relație de valoare dintre cele două metale prețioase.

De altfel, vechii egipteni credeau că aurul este carnea zeului soarelui Ra și credeau că are puteri divine. Așa-numitul „Aur al Troiei”, un tezaur care i-a aparținut lui Priam, regele Troiei, și care datează din epoca 2450-2600 î.Hr. a fost excavat în 1873. În timpul lui Seti I, al doilea faraon al dinastiei a XIX-a a Egiptului, fiul lui Ramses I, ar fi fost creată în anul 1320 î.Hr. prima hartă a unei comori de aur.

De asemenea, în Muzeul Egiptean din Torino se află un papirus și mai multe fragmente cunoscute sub numele de „Carte des mines dor”, care înfățișează munții auriferi și drumul către niște mine de aur. Se spune că harta ar reprezenta regiunea Wadi Fawakhir unde se află și mina de aur El Sid. Numai că, potrivit Onlygold.com, eroul din mitologia greacă Iason și argonauții au pornit în expediția pentru găsirea Lânii de Aur de abia în jurul anului 1200 î.Hr.

Febra aurului

Minerii din Antichitate foloseau puterea apei pentru a propulsa nisipul aurifer peste pielea unei oi, care capta fulgii de aur mici, dar grei. După ce lâna absorbea tot ce putea reține, „lâna de aur” era atârnată să se usuce, iar când se usca era bătută ușor pentru ca aurul să cadă și să poată fi recuperat. Și alte civilizații antice, precum sumerienii și cele precolumbiene, au folosit aurul în bijuterii, obiecte ritualice și artefacte. Îndelungata istorie a aurului este strâns legată de bani.

Prima utilizare a acestui metal prețios sub forma banilor a avut loc în jurul anului 700 î.Hr., când comercianții lidieni au produs primele monede. Acestea erau niște bucăți rotunde ștanțate, realizate dintr-un amestec de 63% aur și 27% argint și cunoscut sub numele de „electrum”.

Începând cu perioada medievală și continuând în epoca modernă, aurul a fost un element central al economiilor și a devenit baza multor sisteme monetare. Până la începutul secolului al XX-lea, multe țări foloseau standardul aur, unde valoarea monedei naționale era legată de o anumită cantitate de aur. În secolele XIX și XX, goana după aur a fost un fenomen globa, iar marile descoperiri de aur din California, Australia și Africa de Sud au declanșat migrații masive în întreaga lume.

Aurul: ce este și câte tipuri există

Aurul este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate metale prețioase din lume, fiind utilizat de mii de ani în diverse culturi datorită frumuseții sale, rarității și proprietăților fizico-chimice unice. Aurul este folosit la fabricarea de bijuterii, monede, obiecte religioase, dar și în diverse aplicații industriale. În ceea ce privește bijuteriile din aur, acestea sunt realizate fie din aur pur, fie din aur combinat cu alte metale, formând diverse aliaje, pentru a-i crește durabilitatea și de a-i oferi alte proprietăți.

Cele mai comune tipuri de aur utilizate în bijuterii sunt aurul galben (care poate conține aur, argint, cupru și zinc), aurul alb (un aliaj între aur galben și un metal alb ca paladiul sau manganul) și aurul roșu/roz (se poate obține din aur și cupru. De asemenea, mai există și un al patrulea tip, și anume aurul verde, care este mai rar întâlnit și se obține dintr-un aliaj de aur pur, argint și, uneori, cadmiu sau cupru, potrivit Jewelryinformer.com.

Cum sunt marcate bijuteriile din aur

Marcajul bijuteriilor din aur are o istorie care datează încă din secolul al XIV-lea, însă regulile actuale au fost stabilite prin Actul de marcaj din Marea Britanie din 1973, aflăm de la specialiștii de la Hattongardenmetals.com.

Bijuteriile din aur sunt marcate pentru a demonstra autenticitatea acestora și indică puritatea aurului (exprimată în carate) și, de cele mai multe ori, locul de producție. Regula marcajului se aplică bijuteriilor fabricate în România, iar în multe țări, aceste marcaje sunt stabilite prin lege și oferă informații esențiale despre conținutul de aur al unei bijuterii.

Marcajul este de obicei gravat pe o suprafață mai puțin vizibilă a bijuteriei, cum ar fi în interiorul unui inel sau pe spatele unui pandantiv.

Caratul (K) este o unitate de măsură care indică proporția de aur pur dintr-un aliaj. Sistemul de carate variază de la 24K (pentru aurul pur) până la carate inferioare, care indică un amestec cu alte metale. Iată care sunt marcajele internaționale: Marcaj 999 – aur de 24 karate, Marcaj 916 – aur de 22 karate, Marcaj 833 – aur de 20 karate, Marcaj 750 – aur de 18 karate, Marcaj 585 – aur de 14 karate, Marcaj 500 – aur de 12 karate, Marcaj 417 – aur de 10 karate, Marcaj 375 – aur de 9 karate. Marcajele sunt indicatori ai purității aurului și reflectă proporția de aur pur din aliaj în părți per mie.

Cum verifici bijuteriile din aur

Atunci când îți cumperi o bijuterie din aur este recomandat să verifici autenticitatea acesteia. Pentru asta există mai multe metode. Cea mai la îndemână este cea prin care verifici marcajul piesei din aur, iar pentru asta, primul lucru pe care trebuie să-l este să analizezi suprafața acestora pentru a descoperi marcaje referitoare la puritatea aurului. Există posibilitatea ca bijuteriile din aur care sunt mai vechi să fie lipsite de inscripție din cauza uzurii.

După standardele americane, bijuteriile din aur care au mai puțin de 10 carate sunt false. Acest test nu este suficient din cauza faptului că multe bijuterii false prezintă aceste marcaje, așa că este nevoie de o expertiză certificată. Însă, în cele ce urmează îți prezentăm câteva trucuri pe care le poți aplica la tine acasă, potrivit experților de la WikiHow.com:

Testul cu apa

Aruncă bijuteria din aur într-un recipient cu apă. Așa cum precizam anterior, aurul este dens, așa că, dacă piesa nu plutește sau stă deasupra fundului recipientului, aceasta este reală, însă dacă aceasta pluește, atunci este falsă. De asemenea, aurul adevărat nu ruginește și nu se pătează atunci când este umed, așa că dacă vezi o decolorare, probabil că ai în mână o bijuterie placată cu aur.

Testul cu oțet

Pune cu o pipetă câteva picături de oțet pe bijuterie și așeaz-o pe o suprafață plană, lăsând să acționeze aproximativ 15 minute. Aurul adevărat nu își va schimba culoarea, însă dacă metalul își schimbă culoarea, atunci este fals. De asemenea, poți scufunda aurul într-un recipient de sticlă cu oțet timp tot pentru 15 minute. Aceasta este, însă, o metodă puțin mai riscantă din cauză că oțetul ar putea deteriora pietrele semiprețioase de pe bijuterie.

Testul cu decolorarea

Aurul este un metal destul de moale, iar aurul placat se șterge în timp. Cele mai bune locuri de verificat sunt cele de pe marginile bijuteriilor și ale monedelor. Aceste locuri se freacă adesea de piele și de haine, iar dacă observi un metal diferit sub aur, obiectul tău este placat și nu este aur adevărat. De exemplu, o colorare argintie ar putea indica argint sau titan, iar dacă aceasta este roșie ar putea însemna cupru sau alamă.

Testul cu pielea

Acest test implică ținerea unei bijuterii din aur în palmă pentru câteva minute.  Transpirația de pe mână va reacționa cu metalul și fie va schimba culoarea pielii, fie o va lăsa neafectată. Dacă nu observi nici o decolorare pe piele înseamnă că aurul este pur, însă dacă pe piele apar urme albăstrui, negre sau verzui, acestea provin de la alte metale, deci bijuteria nu este din aur pur. Argintul lasă urme negre, iar cuprul urme verzi.

Testul cu magnetul

Ține un magnet puternic lângă o bijuterie din aur. Cum aurul nu este magnetic, acesta nu va fi atras de magnet. Însă, dacă observi că acesta atrage piesa, atunci aurul este fie impur, fie fals. Testul magnetului nu este infailibil deoarece unele dintre metalele combinate cu aurul, cum ar fi oțelul inoxidabil, sunt și ele nemagnetice, așa căpoți obține o citire falsă. De aceea, este bine să faci acest test împreună cu o altă metodă de testare mai precisă.

Testul de dimensiune și de greutate

Poți compara o bijuterie cu o altă piesă din aur, de o anumită puritate și dimensiune. Dacă piesa pare prea mare pentru greutatea ei sau se simte prea ușoară pentru dimensiunea sa, cel mai probabil este din aur fals. De asemenea, recomandăm să cântărești piesa din aur cu un cântar de bucătărie și apoi să o compari cu cea pură. Dacă aceasta cântărește la fel, dar este mai mare, acesta este un indiciu că aurul nu este real sau nu este de aceeași puritate.

Foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News