20 comentariiCuprins:
Ce este Calea Lactee?
Calea Lactee este una dintre miile de miliarde de galaxii ale Universului, un loc pe cât de vast, pe atât de interesant, din care face parte și sistemul nostru solar.
Este o galaxie spirală barată cu un diametru cuprins între 150.000 și 200.000 de ani-lumină, iar o mare parte din ea este ascunsă de un strat gros de praf interstelar. Distanța până la centrul galaxiei este de circa 26.000 de ani-lumină.
Vârsta estimată este de peste 13 miliarde de ani, perioadă în care a trecut prin mai multe faze evolutive până când a atins forma sa actuală. Calea Lactee are nevoie de circa 200 de milioane de ani pentru a face o rotaţie completă.
Calea Lactee este unul dintre cele 11 cercuri pe care locuitorii Greciei antice le-au identificat pe cer: zodiacul, meridianul, orizontul, ecuatorul, tropicele Capricornului și Racului, cercul arctic, cercul antarctic și cele două coluri care trec prin cei doi poli cerești.
Calea Lactee în ansamblu se deplasează cu o viteză de aproximativ 600 km/s în raport cu cadrele de referință extragalactice.
Filozoful grec Democrit (460-370 î.Hr.) este prima persoană care a sugerat că galaxia noastră este formată din stele. Însă, în anul 1610, matematicianul și astronomul italian Galileo Galilei a fost cel care a folosit primele telescoape și care a demonstrat că lumina Căii Lactee provine de la cele aproximativ 400 de miliarde de stele slab iluminate care ne înconjoară.
De unde provine denumirea de Calea Lactee?
Atunci când au văzut pentru prima oară banda de lumină de pe cer, locuitorii Greciei antice au denumit-o „galaxies kuklos” (n.n. – γαλαξίας κύκλος în greaca veche), ceea ce în traducere liberă înseamnă „cerc de lapte” sau „cerc lăptos”.
Această denumire își are originea în mitologia greacă. Din dorința ca fiul său Heracle să devină nemuritor, Zeus l-a pus să sugă de la sânul Herei laptele nemuririi în timp ce aceasta dormea.
Însă, trezindu-se și încercând să-l smulgă pe Heracle de la sânul ei, ea a lăsat stropi de lapte să se răspândească pe cer într-o dâră albicioasă, formând Calea Lactee. La rândul lor, când se referă la Calea Lactee, chinezii folosesc sintagma „Râul Argintiu”.
25 de curiozități despre Calea Lactee
1. Calea Lactee face parte din Grupul Local care este format din peste 50 de galaxii, cea mai mare dintre acestea fiind Andromeda. Acest grup de galaxii face parte la rândul său dintr-un super-roi de galaxii denumit Fecioară (Clusterul Virgo);
2. Ca mărime, Calea Lactee face parte din categoria galaxiilor medii spiralate (mai există galaxii pitice şi galaxii eliptice). Conform celor mai recente cercetări în domeniu, galaxia noastră ar fi cu circa 50% mai mare decât s-a crezut iniţial;
3. Calea Lactee şi Andromeda se atrag una pe cealaltă cu o viteză de 300.000 km/h, iar cercetătorii cred că acestea se vor ciocni peste 4 miliarde de ani și vor forma, astfel, o super-galaxie eliptică;
4. Galaxia noastră are o vârstă de 13,6 miliarde de ani, iar cele mai bătrâne stele au în jur de 13,4 miliarde de ani;
5. Calea Lactee s-a format de-a lungul timpului prin ciocnirea cu alte galaxii, iar în prezent „cucereşte” stele din galaxiile pitice Sagittarius şi Canis Major, dar şi materie din cei doi Nori ai lui Magellan (n.n. – grup de două galaxii pitice neregulate din Grupul Local);
6. Asemenea majorității galaxiilor, și Calea Lactee are o gaură neagră supermasivă, care se numeşte Sagittarius A*. Este vorba despre o sursă masivă de unde radio, despre care se crede că ar fi o gaură neagră ce măsoară 22,5 milioane km în diametru (cam cât orbita planetei Mercur);
7. Oamenii de ştiinţă spun că 90% din masa galaxiei noastre este reprezentată de materia întunecată, ceea ce înseamnă că materia „luminoasă”, adică tot ceea ce se poate distinge cu ochiul liber sau cu ajutorul telescoapelor, reprezintă doar 10% din masa Căii Lactee;
8. Fiecare fotografie cu Calea Lactee în formă de spirală este fie o altă galaxie, fie o interpretare artistică;
9. Cea mai bătrână stea din Calea Lactee este HD 140283, cunoscută sub numele de „Methuselah”, care are aproximativ 13,6 miliarde de ani;
10. Calea Lactee are o luminozitate de suprafaţă relativ scăzută, ceea ce o face dificil de observat din zone urbane şi suburbane puternic luminate, însă este uşor de văzut atunci când Luna se află sub orizont;
11. Dacă galaxia noastră ar fi redusă la un diametru de 100 de metri, Sistemul Solar nu ar fi mai mai mare de 1 mm lăţime;
12. Discul galactic este înconjurat de un halou sferoidal de stele vechi şi clustere globulare – dintre care 90% se află la 100.000 de ani-lumină faţă de Centrul Galactic;
13. În 2002, steaua V838 „Monocerois” a erupt, emiţând de un milion de ori mai multă radiaţie decât Soarele;
14. Ecuaţia lui Drake reprezintă un argument şi o ecuaţie concepută de astrofizicianul Frank Drake în 1961, care este folosită pentru a estima numărul de civilizaţii extraterestre inteligente din galaxia noastră. Conform unor calcule de dată recentă, în Calea Lactee ar putea exista până la 15.785 potenţiale civilizaţii extraterestre;
15. Sagittarius B2 este un nor molecular care conţine 10.000.000.000.000.000.000.000.000.000 de litri de alcool și care se află la 390 de ani-lumină de Centrul Galactic. Acesta este unul dintre cei mai mari nori moleculari din galaxie, fiind compus din diferite tipuri de molecule complexe, printre care etanol, alcool polivinilic şi metanol. Datorită concentrației de formiat de etil, Sagittarius B2 ar putea mirosi a rom şi ar putea avea gust de zmeură;
16. Atunci când privind noaptea cerul putem observa doar 0,0000025% din miliardele de stele ale galaxiei noastre;
17. Pentru ca o stea sau orice alt obiect să părăsească galaxia este nevoie de o cantitate colosală de energie. Astfel, o stea ar trebui să se deplaseze cu 1,6 milioane km/h mai repede decât viteza actuală de 965.000 km/h;
18. Astronomii au descoperit 18 stele albastre gigantice, care au fost ejectate în afara galaxiei, însă nu au descoperit și cum s-a întâmplat acest lucru;
19. Stelele aflate în braţele Căii Lactee sunt masive, au o durată de viaţă mai scurtă şi o luminozitate ridicată. Cea mai mare concentraţie de stele şi cele mai masive se găsesc în centrul Căii Lactee;
20. Spaţiul dintre planetele Sistemului Solar este relativ dens datorită particulelor din vântul solar, deşi densitatea este mult mai scăzută decât aerul, la aproximativ 10 milioane de atomi pe metru cub în medie;
21. Cea mai apropiată stea de Sistemul Solar este Proxima Centauri, aflată în constelaţia Centaurului, care se află la circa 4,22 ani-lumină distanță. Aceasta este de 8 ori mai mică decât Soarele, însă are o densitate medie de 40 de ori mai mare;
22. Soarele şi Sistemul Solar au orbitat Calea Lactee de mai puţin de 20 de ori de la naştere, acum 4,6 miliarde de ani;
23. Majoritatea stelelor din Calea Lactee, dar şi din Univers, sunt piticele de tip M (piticele roşii). Acestea constituie 75-80% din numărul total al stelelor din galaxie şi au o masă mai mică decât jumătate din cea a Soarelui;
24. În momentul de față există peste 2.000 de exoplanete în 1.228 de sisteme solare. Acestea sunt destul de greu de descoperit deoarece nu produc lumină proprie, iar una dintre metodele folosite pentru descoperirea lor este tehnica lentilelor de microgravitaţie, bazată pe deviaţia luminii de la o stea aflată în spatele câmpului gravitaţional al altei stele;
25. Dacă Pământul ar orbita Soarele cu aceeaşi viteză cu care stelele orbitează centrul galaxiei, planeta noastră ar înconjura Soarele în doar 3 zile în loc de 365.
Vezi şi curiozități despre Biblie și lucruri mai puțin știute!
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!