Curiozități despre Anul Nou – de când și de ce se sărbătorește Revelionul

De când se sărbărorește Revelionul

Cea mai veche celebrare a Anului Nou datează din aproximativ 2000 î.Hr. în Mesopotamia, deci acum peste 4000 de ani, când babilonienii sărbătoreau Akitu în primăvară, iar asirienii în toamnă.

Egiptenii și fenicienii începeau anul la echinocțiul de toamnă, perșii la echinocțiul de primăvară, iar grecii în jurul solstițiului de iarnă. În Roma antică, anul începea la 1 martie, dar din 153 î.Hr., data a fost mutată la 1 ianuarie, tradiție păstrată și în calendarul iulian din 46 î.Hr.

În Evul Mediu, majoritatea Europei creștine considera 25 martie, Buna Vestire, ca începutul anului, dar adoptarea calendarului gregorian în 1582 a reinstaurat 1 ianuarie ca Ziua Anului Nou.

Treptat, țările europene au acceptat această dată: Scoția (1660), Germania și Danemarca (1700), Anglia (1752) și Rusia (1918).

În culturile care folosesc calendare lunare, începutul anului variază. Calendarul evreiesc marchează Anul Nou în Rosh Hashana, iar cel musulman începe cu luna Muharram. Nowruz, festivalul zoroastrian, este sărbătorit în Iran și Asia Centrală, iar Anul Nou Chinezesc are loc între sfârșitul lunii ianuarie și începutul lui februarie.

Alte tradiții includ Vishu în sudul Indiei, Losar în Tibet, Songkran în Thailanda și Shōgatsu în Japonia.

Recomandări

Regiunea României care vede prima autostradă între orașe la 35 de ani de la Revoluție. Șosele de zeci de miliarde proiectate până în 2030

Obiceiurile Anului Nou reflectă trecerea timpului. Grecii antici foloseau simboluri precum copilul pentru noul an și bătrânul pentru anul trecut. Romanii l-au asociat pe Janus, zeul cu două fețe, cu luna ianuarie, arată britannica.com.

De ce se sărbătorește Revelionul – ce simbolizează trecerea în Anul Nou

Anul Nou sau Revelionul este văzut ca un moment de tranziție între anul care se încheie și cel care începe, simbolizând trecerea timpului și începuturi noi.

Revelionul marchează sfârșitul unui ciclu și oferă un moment pentru a reflecta asupra anului trecut, atât asupra realizărilor, cât și asupra provocărilor. Este, de asemenea, o ocazie pentru a-și stabili obiective pentru viitor – rezoluții de Anul Nou -, un obicei care datează încă din Antichitate.

În culturile antice, sărbătorile de Anul Nou aveau adesea legătură cu ciclurile agricole sau solare, simbolizând reînnoirea vieții. De exemplu, babilonienii celebrau Akitu pentru a marca renașterea naturii, iar romanii asociau luna ianuarie cu zeul Janus, care privea atât spre trecut, cât și spre viitor.

Recomandări

Elogiu adus României de televiziunea americană CNN: „Nu au mai rămas multe locuri în Europa, dar România se apropie”

Sărbătorile de Revelion sunt momente importante de reuniune cu familia și prietenii, simbolizând solidaritatea și conexiunea umană. Focurile de artificii, dansurile și mesele festive creează o atmosferă de bucurie și speranță pentru ceea ce urmează.

În multe culturi, există tradiții și superstiții legate de Revelion, cum ar fi mâncărurile speciale care simbolizează prosperitatea, norocul și sănătatea pentru noul an.

Se crede că acțiunile din prima zi a anului pot influența restul anului, ceea ce explică importanța ritualurilor de sărbătoare.

Curiozități despre Anul Nou

Atmosfera Revelionului este una specială, lumina și sunetul joacând un rol esențial. Orașele se luminează cu spectacole de artificii care transformă cerul într-un spectacol efervescent, în timp ce clopotele, șampania și numărătoarea inversă accentuează momentul tranziției. Petrecerile, fie în cercuri restrânse, fie în piețe publice, unesc oamenii într-un sentiment comun de sărbătoare.

Masa de Revelion este adesea plină de preparate speciale, fiecare având o semnificație simbolică – de la mâncăruri care aduc noroc, până la deserturi care marchează prosperitatea. Este o ocazie în care oamenii își urează sănătate, fericire și succes, fie prin toasturi, fie prin tradiții unice ale fiecărei culturi.

Recomandări

Top 10 achitări spectaculoase în anul 2024. Cine sunt inculpații VIP care au fost găsiți nevinovați și câți dintre ei „au fentat” justiția

Revelionul este, de asemenea, un moment de introspecție. În spatele festivităților, mulți își reevaluează experiențele din anul trecut și își formulează rezoluții pentru anul care vine. Este un timp al promisiunilor, al iertării și al unui nou început.

Curiozități despre Anul Nou

• Se crede că luna ianuarie a fost numită după zeul roman Janus, dar de fapt are rădăcinile în cuvântul latin „ianua”, care înseamnă ușă. Numele a fost ales pentru a simboliza deschiderea unei noi uși care are loc atunci când începe noul an.

• Obiceiul de a face rezoluții de Anul Nou își are originea la babilonieni, care făceau promisiuni zeilor lor crezând că așa le va câștiga simpatia.

• Tradiția sărutul de Anul Nou a început de pe vremea romanilor. Se crede că acest obicei a luat naștere odată cu tradiția săruturilor din cadrul festivalului Saturnalia, dedicate zeului timpului- Saturn.

• Calendarul gregorian a fost introdus în octombrie 1582 de către Papa Grigore al XIII-lea ca o versiune revizuită a calendarului iulian. A fost nevoie de aproape 350 de ani pentru ca mare parte din populație să se alinieze la acesta. Turcia, spre exemplu, nu a făcut schimbarea până în 1927.

• Celebra tradiție anuală de a sărbători Anul Nou în Times Square – New York a început ca o petrecere pentru a celebra deschiderea clădirii care găzduia publicația New York Times, în 1904. Peste 200.000 de persoane au participat. Restricțiile din timpul războiului au pus tradiția pe pauză între 1942 și 1943. Petrecăreții din Times Square au păstrat în schimb un moment de tăcere la miezul nopții.

• Americanii beau aproximativ 360 de milioane de pahare de vin spumant de Anul Nou. (Plutele pot zbura din sticla de spumant cu o viteză de 25 mile pe oră, așa că cel mai bine este să deschideți sticlele la un unghi de 45 de grade).

• În multe culturi, culoarea roșie simbolizează norocul și prosperitatea. De aceea, este adesea purtată în timpul festivităților din multe state, dar cu precădere în China și alte țări asiatice.

• În funcție de calendare și tradiții, multe culturi marchează Anul Nou în alte momente. De exemplu, evreii celebrează Rosh Hashanah în septembrie sau octombrie, iar chinezii au Anul Nou Lunar în ianuarie sau februarie.

• Artificiile erau utilizate pentru a alunga spiritele rele, o tradiție ce are o vechime de mii de ani. Chinezii credeau că aceste pocnitori naturale vor alunga demonii. Cândva, în perioada 600-900 d.Hr., povestea spune că un alchimist chinez a amestecat nitrat de potasiu, sulf și cărbune pentru a produce o pulbere neagră – primul „praf de pușcă”.

• Cele mai vechi felicitări de Anul Nou cunoscute datează din secolul al XV-lea, în Germania. Ele erau inscripționate pe plăci de lemn și oferite ca simboluri ale bunelor urări pentru anul ce urma.

• Patruzeci și cinci la sută dintre americani își fac rezoluții de Anul Nou. Rezoluțiile de top sunt: să slăbească, să se organizeze mai bine, să cheltuiască mai puțin și să economisească mai mult, să se mențină în formă și sănătoși și să se lase de fumat. 25% dintre americani renunță la rezoluțiile lor până în a doua săptămână a lunii ianuarie.

• Dacă Moș Crăciun este cel mai frecvent simbol asociat cu Crăciunul, atunci Baby Anul Nou este simbolul cel mai frecvent asociat cu Anul Nou! Baby Anul Nou este adesea un bebeluș într-un scutec, o pălărie de culoare neagră și o eșarfă care arată numerele noului an. Mitul spune că se maturizează într-un bătrân în timpul anului.

• Potrivit statisticilor, vehiculele sunt furate în ziua de Anul Nou mai mult decât în orice altă sărbătoare. În 2011, Honda Accord din 1994 a fost cea mai furată mașină din America.

Descoperă și Tradiții românești de Anul Nou 2023. Superstiții de Revelion

Curiozități despre tradițiile de Anul Nou

• În multe țări occidentale, sărutul la miezul nopții simbolizează legătura și afecțiunea care trebuie să persiste pe tot parcursul anului următor. Se crede că un sărut ratat poate aduce ghinion în relație.

• În Brazilia, mulți oameni merg la plajă și sar peste șapte valuri pentru a avea noroc, fiecare val reprezentând o dorință.

• Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri la fiecare bătaie de ceas la miezul nopții, fiecare simbolizând o lună a anului. Fiecare strugure dulce indică o lună norocoasă, iar cei acri sau amari prevăd dificultăți.

• În Puerto Rico, unii oameni aruncă găleți cu apă pe fereastră pentru a alunga spiritele rele din casă.

• Danezii își arată afecțiunea pentru prieteni și rude spargând farfurii pe pragul casei acestora. Cu cât sunt mai multe cioburi, cu atât mai norocos va fi anul.

• În Scoția, tradiția numită „first footing” presupune ca prima persoană care trece pragul după miezul nopții să fie aducătoare de noroc, dacă este un bărbat înalt și brunet, și să aducă daruri simbolice precum sare, cărbune sau whisky.

• În Filipine, ferestrele și ușile sunt lăsate deschise la miezul nopții pentru a permite norocului să intre în casă.

• În Irlanda medievală, Anul Nou era marcat printr-un ritual dedicat animalelor, considerându-se că acestea, având legături mai strânse cu natura, erau „vestitorii” schimbărilor sezoniere.

• În unele culturi sud-est asiatice, Anul Nou este un moment în care zgomotul (focuri de artificii, tobe) alungă spiritele rele. Similar, în unele sate din Thailanda, oamenii fac parade purtând măști înfricoșătoare pentru același scop.

• În Grecia, o prăjitură numită Vasilopita conține o monedă ascunsă. Cine găsește moneda va avea noroc pe tot parcursul anului. Tradiții similare există și în alte culturi, precum în Mexic sau Bulgaria.

Descoperă și – Aperitive de Revelion – cele mai bune rețete de aperitive pentru masa de Revelion

Sursă foto – Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News