Cea de-a treia lună a anului este martie. Dincolo de tradiții, simboluri și de semnificațiile istorice și religioase, martie este prima lună a anotimpului primăvara, fiind luna în care se încep lucrările agricole, cum ar fi aratul și semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se retează fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară. În cele ce urmează îți vom spune când a fost martie prima lună a anului, cum mai este denumită, ce sărbători creștinești și tradiții există în această lună, dar și alte lucruri interesante.

Ce trebuie să știi despre luna martie

Martie este cea de-a treia lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene care au o durată de 31 de zile. Aceasta marchează începutul primăverii în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică semnifică începutul toamnei. În vremea împăratului Romulus al Romei Antice, anul începea cu luna martie, însă abia în anul 45 î.Hr. împăratul Iulius Cezar a introdus calendarul iulian, anul începând cu data de 1 ianuarie, potrivit Wikipedia.

Sub conducerea împăratului Romulus al Romei, anul începea în acea perioadă cu luna martie. Mai târziu, undeva prin anul 45 î.Hr., Gaius Iulius Caesar a introdus calendarul Iulian, iar de atunci prima zi a anului calendaristic era 1 ianuarie.

Cum se mai numește luna martie

Martie începe în fiecare an cu aceeași zi a săptămânii ca luna noiembrie și ca luna februarie, cu excepția anilor bisecți. Din punct de vedere astrologic, luna martie începe cu Soarele în constelația Vărsătorului și se sfârșește cu Soarele în constelația Peștilor. În astrologia veche, martie începea cu Soarele în semnul Peștilor și sfârșea în semnul Berbecului. În luna martie, atât ziua, cât și noaptea au fiecare câte 12 ore. În timp ce anul 2023 a avut 365 de zile, fiind un an obişnuit cu luna februarie de 28 de zile, anul curent este an bisect, ceea ce înseamnă că are 366 de zile, cu februarie având 29 de zile. În România, luna martie mai este cunoscută și sub denumirea populară de Mărțișor.

De unde provine numele martie

Denumirea lunii martie provine din latinescul „martius”, care este în mitologia romană numele zeului războiului Marte (n.n. – Mars în limba latină), fiul lui Jupiter şi al Junonei și una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei alături de Jupiter şi de Quirinus, potrivit site-ului Astrosens.ro. Martie era considerată o lună favorabilă începerii războiului.

Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui Romulus. La origine, acesta era zeul renaşterii naturii și avea să devină mai târziu zeul războiului şi al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu zeul Ares din mitologia greacă. În schimb, grecii din vechea Ellada numeau luna martie „Elaphebolion”.

Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (27). În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele membre ale Uniunii Europene.

Martie a fost prima lună a anului

Istoric vorbind, vechiul calendar roman avea în Antichitate doar zece luni, care însumau în total 304 zile, asta pentru că ianuarie și februarie nu existau. Legenda spune că, undeva prin secolul al VIII-lea î.Hr., al doilea rege roman, Numa Pompilius, a adăugat cele două luni de iarnă în calendarul roman deoarece era necesară ajustarea la durata reală a anului solar. Chiar și așa, ianuarie avea pe atunci 30 de zile. Înainte de această reformă, anul începea în martie. Regele Numa Pompilius a decis să introducă cele două luni la începutul anului pentru a alinia calendarul roman cu anul solar, astfel încât s-a ajuns la cele 12 luni pe care le cunoaștem cu toții astăzi.

Mult mai târziu, în anul 153 î.Hr., ianuarie avea să înlocuiască martie ca primă lună a anului roman, în urma unei rebeliuni care a forțat Senatul Roman să modifice începutul anului civil. Cu toate acestea, majoritatea romanilor sărbătoreau Anul Nou tot în luna martie. Nici până astăzi nu este clar când s-a schimbat acest lucru, însă este posibil ca „tranziția” să fi durat sute de ani. În anul 46 î.Hr., Iulius Caesar a introdus un nou sistem de calendar, care este cunoscut sub denumirea de Calendarul Iulian. El a adăugat zece zile la an și a introdus ziua bisectă. Inițial, luna ianuarie a avut doar 29 de zile, însă conform noului calendar, ianuarie a fost extins la 31 de zile, atâtea câte are și în zilele noastre.

Când are loc echinocțiul de primăvară în 2024

Calendaristic vorbind, primăvara începe la 1 martie, atunci când, după așa-numita „zăpadă a mieilor”, în tradiția populară românească se sărbătoresc Mărțișorul, iar în zilele care urmează „Babele” și „Moșii”. Însă, odată cu intrarea în martie, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, fenomen care marchează începutul primăverii astronomice.

Echinocțiul de primăvară sau echinocțiul de martie în emisfera nordică, respectiv, echinocțiul de toamnă în emisfera sudică se produce când Soarele ajunge la punctul vernal pe bolta cerească, adică în jurul datei de 20-21 martie. De la un an la altul, echinocțiul nu are loc la aceeaşi dată deoarece anul calendaristic nu este egal cu anul tropic, relatează History.com. Punctul vernal este punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc și este folosit pentru a defini coordonatele astronomice ecuatoriale. Pentru că punctul se mișcă pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, cum ar fi 1950,0 sau 2000,0.

În 2024, echinocţiul de primăvară va avea loc în data de 20 martie, la ora 5:06 A.M. Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea oriunde pe Pământ. Echinocţiul de primăvară este momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare, iar începând de la această dată durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În martie se trece la ora de vară

România păstrează tradiția de zeci de ani de a ajusta ora de două ori pe an, iar trecerea la ora oficială de vară în 2024 se va realiza în conformitate cu regulamentele internaționale. Astfel, așa cum se întâmplă în fiecare an, la sfârșitul lunii martie, va avea loc schimbarea orei, adică vom da ceasurile cu o oră înainte în ultimul week-end, mai exact în noaptea de 30 spre 31 martie. Practic, ora 03:00 A.M. va deveni ora 04:00 A.M. (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Această modificare de oră va avea loc la doar zece zile după echinocțiul de primăvară, care, așa cum spuneam, va avea loc pe 20 martie. Această schimbare implică, în mod evident, pierderea unei ore din programul nostru obișnuit, însă vine cu avantajul unei seri mai lungi, apusul de soare urmând să aibă loc după ora 20:00.

Legenda Babei Dochia

Legenda spune că Baba Dochia, cea care şi-ar fi luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, care este sărbătorită la 1 martie, este întruchiparea anului vechi, care se pregăteşte să se încheie (n.n. – apropo de faptul că vechiul calendar roman începea la 1 martie). Mitul spune că Baba Dochia avea o fată vitregă pe care nu o avea la suflet pe care o obliga să facă diverse treburi gospodăreşti foarte grele.

Într-o bună zi, pe 1 martie,  ca să o pedepsească, ea a trimis-o la râu pe tânăra femeie, în timpul iernii, ca să spele lâna neagră până ce aceasta devenea albă. Fata avea să fie ajutată de un Dumnezeu și Sf. Petru, care i-a dat un buchețel de flori albe şi au sfătuit-o să le folosească pentru a spăla lâna. Când fata s-a întors acasă cu florile în mână, Baba Dochia a crezut că a venit primăvara şi a pornit cu oile la munte. A luat cu ea nouă cojoace pe care le-a dat jos pe rând pe măsură ce acestea se udau şi deveneau din ce în ce mai grele. Când Baba Dochia a ajuns în vârf, a început să ningă și să viscolească și pentru că ea rămăsese deja în cămaşă, biata bătrână a înghețat de frig împreună cu oile sale într-o zi de 9 martie şi eliberarea fetei simbolizează trecerea de la anul vechi la anul nou, aflăm de pe site-ul Tradiții&Superstiții.ro.

„Babele”, la români

Luna martie începe cu cele nouă zile de „Babe”, unul dintre cele mai importante mituri în tradiția populară românească, când românii obişnuiesc să-şi aleagă câte o zi la întâmplare, între 1 şi 9 martie. Dacă ziua aleasă este una călduroasă se spune că acelei persoane o să îi meargă bine tot anul, iar dacă este friguroasă înseamnă că nu se anunţă un an prea grozav pentru acea persoană. Un alt mit popular spune că baba este dată de ziua ta de naştere sau de suma cifrelor care formează ziua de naştere. Spre exemplu, dacă eşti născut pe 1, 2, 3… 9, baba ta va coincide cu ziua de naştere, adică 1 martie, 2 martie, 3 martie, etc. Dacă eşti născut între 10 şi 31, atunci baba este dată de suma cifrelor. Spre exemplu, o persoană născută pe 20 ale lunii va avea baba în ziua de 2 martie (2+0=2), iar una născută pe 25 va avea baba pe 7 martie (2+5=7).

Curiozități despre luna martie

  1. „Ides of March” era o zi din calendarul roman echivalentă cu 15 martie din calendarul actual și era considerată o dată-limită pentru achitarea datoriilor. A fost, de asemenea, ziua în care Iulius Cezar a fost asasinat.
  2. Martie este echivalentul lunii septembrie în emisfera sudică.
  3. În fiecare an, martie și iunie se termină în aceeași zi a săptămânii.
  4. Anglo-saxonii numeau luna martie „Hlyd monath”, care se traduce prin „lună furtunoasă”, sau „Hraed monath”, care înseamnă „lună aspră”, relatează TheFactSite.
  5. Rețeaua de socializare Twitter (n.n. – actualqa X) a fost lansată la 21 martie 2006, primul tweet fiind transmis în aceeași zi. Acesta a fost postat de fondatorul Jack Dorsey.
  6. Ziua Sfântului Patrick are loc în fiecare an la 17 martie, fiind sărbătorită în multe țări occidentale pentru a comemora ziua în care a murit patronul Irlandei.
  7. La 10 martie 1876, Alexander Graham Bell a efectuat primul apel telefonic din istorie, iar cel apelat a fost asistentul său.
  8. Buna Vestire este o sărbătoare creștină celebrată în data de 25 martie în amintirea momentului în care Arhanghelul Gabriel a anunțat-o pe Fecioara Maria că îl va naște pe Iisus din Nazaret.
  9. La 8 martie se sărbătorește Ziua Internațională a Femeii pentru a celebra realizările sociale, politice și economice ale femeilor de pretutindeni.
  10. Sfinții 40 de Mucenici este o tradiție prin care, la 9 martie, se fac colăcei (mucenici) în forma cifrei 8. În Moldova, aceștia se fac din aluat dospit și se coc la cuptor după care se ung cu mire și se dau prin nucă. În Muntenia, mucenicii sunt din aluat nedospit și se fierb în apă după care se adaugă zahăr și nucă în zeama fiartă. O altă tradiție este să se bea 40 de pahare cu vin sau cu țuică pentru ca să fii sănătos.

Foto: 123rf.com/ Shutterstock.com

 
 

Urmărește-ne pe Google News