Cuprins:
Despre Madagascar – scurt istoric
Cercetările arheologice arată că Madagascar este o insulă locuită doar de aproximativ 1.300 de ani. Se crede că primii coloniști ai insulei au sosit din Indonezia. De-a lungul secolelor, diverse regate mici au controlat diferite regiuni ale insulei.
Franța a invadat Madagascarul în 1883. După mai bine de un deceniu de rezistență din partea regatelor locale, în 1896, Franța a declarat oficial insula drept colonie franceză și a desființat regatele existente.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1947, populația locală s-a revoltat împotriva dominației franceze în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Revolta malgașă. În 1960, Madagascar și-a obținut independența, devenind o națiune suverană.
Între 1972 și 1975, Madagascarul s-a aflat sub conducere militară. În 1975, a fost instituită o reorganizare politică și economică de inspirație socialistă, iar mai târziu în acel an a fost adoptată o nouă constituție, sub care țara a fost redenumită Republica Democrată Madagascar.
Nemulțumirea populației față de condițiile politice și economice s-a accentuat, iar la începutul anilor 1990, cererea tot mai mare de schimbare a condus la o tranziție treptată către democrație și o economie de piață liberă. În 1992, Madagascarul a adoptat o nouă constituție și și-a schimbat oficial denumirea în Republica Madagascar. Această constituție a fost ulterior revizuită.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a1e6c8ddf88f0aadb95be7bd357ec3c6.jpg)
În 2009, după luni de instabilitate politică, un regim de tranziție a preluat puterea. O nouă constituție a fost adoptată prin referendum în noiembrie 2010 și promulgată pe 11 decembrie 2010. Primul președinte ales democratic conform noii constituții a fost învestit în funcție în ianuarie 2014.
Actuala constituție a Madagascarului stabilește un sistem de republică unitară, în care președintele este șeful statului, iar prim-ministrul conduce guvernul. Președintele este ales prin vot popular pentru cel mult două mandate de câte cinci ani. Acesta desemnează prim-ministrul, care este propus de partidul sau coaliția majoritară din Adunarea Națională.
Puterea legislativă este bicamerală, fiind alcătuită din Adunarea Națională și Senat. Membrii Adunării Naționale sunt aleși direct pentru un mandat de cinci ani. Senatul este format din membri desemnați astfel: o treime sunt numiți de președinte, iar două treimi sunt aleși indirect. Mandatul senatorilor este, de asemenea, de cinci ani.
Curiozități despre Madagascar – clima și relieful
Madagascarul, a patra cea mai mare insulă și a doua cea mai mare țară insulară din lume, are un relief și un climat variat, influențate de poziția sa geografică în Oceanul Indian.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_fe1dddd2eb5d06edff82a3f2c96569dc.jpg)
Madagascar se află, așadar, în Oceanul Indian în largul coastei estice a sudului Africii, la est de Mozambic. Are o suprafață totală de 587.040 de kilometri pătrați. Capitala sa este în Antananarivo în Highlands Central, în apropiere de centrul insulei.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/plaja-madagascar-1024x329.jpg)
Relieful insulei este marcat de un platou central înalt, care se întinde pe cea mai mare parte a teritoriului și este flancat de câmpii joase și zone de coastă. Acest platou atinge altitudini de peste 1.500 de metri în unele regiuni, iar cel mai înalt vârf, Maromokotro, din masivul Tsaratanana, se ridică la 2.876 de metri. Coasta de est este dominată de păduri tropicale dense, în timp ce partea de vest are un relief mai domol, cu savane și terenuri aride. În sud, clima uscată a favorizat formarea unor regiuni semideșertice.
Clima Madagascarului variază de la tropicală la temperată, în funcție de altitudine și de influențele musonice. Coasta de est este afectată de vânturile alizee, ceea ce aduce precipitații abundente pe tot parcursul anului, menținând pădurile tropicale luxuriante. Platoul central are un climat mai blând, cu veri calde și umede și ierni mai reci și uscate. Pe de altă parte, vestul și sudul insulei sunt mult mai aride, având sezoane secetoase prelungite.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63cbcd820a844acf3f926e44882a0c4f.jpg)
Sezonul ploios durează din noiembrie până în aprilie și este caracterizat de temperaturi ridicate și umiditate crescută, în timp ce sezonul uscat, din mai până în octombrie, aduce temperaturi mai moderate și precipitații reduse. Madagascarul este frecvent afectat de cicloane tropicale în timpul sezonului ploios, în special în regiunea de est, ceea ce poate provoca inundații și pagube semnificative.
Această diversitate climatică și geografică contribuie la ecosistemele unice ale insulei, făcând din Madagascar un rai al biodiversității, cu o floră și faună care nu se mai găsesc nicăieri altundeva în lume.
Curiozități despre Madagascar – flora și fauna
Madagascarul este renumit pentru biodiversitatea sa unică, având un ecosistem care găzduiește o mare varietate de specii, multe dintre ele fiind endemice, adică nu se găsesc nicăieri altundeva pe Pământ. Flora insulei este extrem de diversificată, de la păduri tropicale pe coasta de est până la zone mai aride și semiaride în sud și vest.
Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale florei din Madagascar este prezența plantelor endemice, cum ar fi baobabii, care cresc în regiunile aride ale insulei, și orhideele, care se găsesc în pădurile tropicale. Baobabul din Madagascar este un simbol al insulei, cu trunchiul său masiv și ramurile care arată ca niște rădăcini uriașe, iar pădurile tropicale adăpostesc o multitudine de specii de plante medicinale și arbori înalți. De asemenea, Madagascar găzduiește o varietate impresionantă de ferigi și ierburi endemice.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/lemuri-madagascar-1024x768.jpg)
În ceea ce privește fauna, Madagascarul este un loc cu totul special, având numeroase specii de animale care nu se găsesc în alte părți ale lumii. Cel mai cunoscut dintre acestea este lemurul, un primat care trăiește în pădurile insulei și care există într-o mare diversitate de specii, fiecare cu comportamente și trăsături distincte. Lemurii sunt considerați simboluri ale insulei, iar majoritatea lor sunt amenințați cu dispariția din cauza pierderii habitatului și vânătorii ilegale.
Pe lângă lemuri, Madagascarul adăpostește și o mare varietate de reptile, iar unele dintre ele au evoluat în moduri extraordinare pentru a se adapta la diversele condiții de mediu ale insulei.
Această faună și floră excepțională face din Madagascar un loc important pentru conservarea biodiversității la nivel global, dar și extrem de vulnerabilă la schimbările climatice și la intervențiile omului, cum ar fi defrișările și distrugerea habitatelor naturale.
Lucruri interesante și curiozități despre Madagascar
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/cultura-vanilie-madagascar-1024x683.jpg)
Madagascar, cel mai mare producător de vanilie din lume
Agricultura este foarte importantă pentru economia Madagascarului. Acesta reprezintă o mare parte din veniturile din export ale țării. Orezul este principala cultură alimentară. Cafeaua și vanilia domină exporturile agricole. Alte culturi importante sunt cuișoarele, arahidele, bananele, maniocul, trestia de zahăr, tutunul și ananasul.
Descoperă și Vanilie – tot ce trebuie să ştii despre această plantă
Păduri defrișate și animale pe cale de dispariție
Defrișarea și braconajul amenință o mare parte din habitatul și fauna sălbatică din Madagascar. Mulți copaci sunt recoltați pentru lemn de foc, iar pierderea pădurii reduce locul unde pot trăi animalele din Madagascar. Și, deoarece multe dintre animalele insulei sunt atât de rare, sunt o țintă importantă pentru braconieri.
Bărbații și femeile se îmbracă la fel
Lamba este o piesă tradițională de îmbrăcăminte purtată de oamenii din Madagascar, bărbați și femei deopotrivă. De obicei, lamba este o țesătură rectangulară sau pătrată, confecționată din bumbac sau din alte materiale ușoare, care poate fi purtată în diferite moduri. Aceasta este o piesă versatilă și poate fi folosită atât ca îmbrăcăminte de zi cu zi, cât și în cadrul ceremoniilor sau evenimentelor speciale.
Casa a jumătate dintre speciile de cameleoni din lume
Madagascarul găzduiește aproximativ jumătate din cele 150 de specii de cameleoni de pe glob, inclusiv cei mai mari și cei mai mici cameleoni din lume. Cameleonul Parson deține titlul pentru cel mai mare, atingând o lungime de până la 65 cm. La capătul opus al scalei se află Brookesia nana, cunoscută și sub numele de nano-cameleon, identificat în 2021 și măsurând doar 22 mm.
Fosa, cel mai mare carnivor de pe insulă
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/fosa-madagascar-1024x682.jpg)
Pe lângă lemuri, cameleonii și alte multe specii, Madagascar găzduiește și fosa, cel mai mare mamifer carnivor de pe insulă. Cu labele de pisică, o coadă lungă ca o maimuță și urechi rotunde ca o nevăstuică, aceasta este o creatură fascinantă. Fosa poate cântări până la 10 kg și este la fel de sigură pe sine atât pe pământ, cât și prin copaci. Principala sa sursă de hrană este lemurul.
Famadihana, un ritual unic
Famadihana, cunoscută și sub denumirea de „ritualul întoarcerii oaselor”, este o tradiție culturală importantă în Madagascar, practicată în special de popoarele din sudul și centrul insulei. Acest ritual este un moment de mare semnificație în viața comunității malgașe, fiind legat de cultul strămoșilor și de respectul față de morți.
Famadihana constă în exhumarea din morminte a rămășițelor celor decedați, urmată de o ceremonie în cadrul căreia oasele sunt înfășurate într-o țesătură de lamba și apoi aduse înapoi în casele familiilor sau într-un loc special pentru a fi „celebrate”. Ritualul include dansuri, cântări și rugăciuni, iar membrii familiei și ai comunității se adună pentru a-și aminti de cei decedați, pentru a le adresa recunoștința și pentru a le cere binecuvântări pentru viața lor viitoare.
Deși Famadihana este o tradiție profund respectată, aceasta a fost uneori subiect de critici din cauza impactului său asupra mediului și a sănătății publice, deoarece implică deschiderea mormintelor și manipularea rămășițelor.
Sursă foto – Shutterstock.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_b561b3218fba7a344e31fde522cf86c4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_0adcf6958545ef7f95ab3d63343c6adf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b91d4d7dd563f3be43df7a76f9026f47.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6b8a15005aff79979fc3fd0fbe1a1c17.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_31b794dcfac0426cbe4ace85dcc071db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_977ae7a613c185fff00174de53b4c553.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_edbb8add785deb18a3f8044d7858810e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_8f93aa321984730fce45c6d5437d00d5.jpg)