Fascinația oamenilor de pretutindeni pentru podișul tibetan continuă, atrăgând numeroși pelerini și turiști, dornici să experimenteze măcar o parte din ceea ce reprezintă această regiune pentru istoria omenirii.

De ce este Tibetul supranumit „Acoperișul lumii”

Tibet este o zonă vastă de platouri și munți din Asia Centrală, situată pe partea de nord a Munților Himalaya și numără peste 3,18 milioane de locuitori. Aceasta se întinde pe o suprafață de 1.228.400 km², ocupând locul al zecelea în lume.

În aceste condiții, Tibetul este de peste cinci ori mai mare decât România, de două ori mai mare decât Franța sau de patru ori mai mare decât statul american Arizona. Având centrul administrativ în orașul Lhasa, această regiune se învecinează cu provinciile chineze Qinghai la nord-est, Sichuan la est și Yunnan la sud-est, cu Myanmar (Birmania), India, Bhutan și Nepal la sud, cu regiunea disputată Kashmir la vest și cu Regiunea Autonomă Chineză Uygur din Xinjiang la nord-vest, aflăm de pe enciclopedia online Britannica.

Podișul tibetan este mărginit de trei lanțuri de munți gigantice – Kunlun Shan (Kunlun), lanțul Himalaya și Karakoram sau Karakorum – care constituie frontierele sale naturale. De asemenea, Tibet cea mai înaltă regiune din lume, având o altitudine medie de peste 4.000 de metri deasupra nivelului mării. De aceea, este adesea supranumit „Acoperișul Lumii”.

De unde provine numele Tibet

Numele pentru regiune, Bod, înseamnă „Tibet” sau „Platoul Tibetan”, deși la început era folosit pentru a se face referire la regiunea centrală din jurul orașului Lhasa, cunoscut acum în tibetană ca Ü (དབུས). Aceasta este o diviziune geografică și o regiune istorică a Tibetului care, împreună cu Tsang, formează Tibetul Central Ü-Tsang, una dintre cele trei regiuni tibetane, cunoscute local drept „cholka”. Celelalte două regiuni sunt Kham și Amdo.

Cea mai mare parte din Ü-Tsang se află în Regiunea Autonomă Tibet, în timp ce celelalte două se află în afara Chinei. Unii istorici sunt de părere că prima referință scrisă la Bod a reprezentat-o poporul antic Bautai, care era înregistrat în lucrările egipteano-grecești „Periplus of the Erythraean Sea” (secolul I d.Hr.) și „Geographia” (Ptolemeu, secolul II d.Hr.). Denumirea podișului tibetan este derivat din cuvintele mongol Thubet, chinez Tufan, tailandez Thibet și arab Tubbat.

Numele Tibetului este strâns legat de spiritualitatea profundă a regiunii și provine din cuvântul sanscrit „Trivistapa” care se traduce prin „rai” sau „locuința zeilor”. Sanscrita este o limbă clasică folosită în textele istorice ale budismului, hinduismului și jainismului, una dintre primele limbi indo-europene scrise. 

Tibet: scurt istoric

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Istoria Tibetului include perioade în care a fost o entitate independentă și alte timpuri când a fost condus de puternice dinastii chineze și mongole. Primele mențiuni despre această regiune datează din secolul al VII-lea, atunci când regele Songtsen Gampo a unificat triburile tibetane și a înființat Imperiul Tibetan. Sub domnia sa, budismul a fost introdus în Tibet în jurul anului 700 d.Hr., devenind în scurt timp religia dominantă.

De-a lungul timpului, Tibetul a cunoscut perioade de autonomie, dar și de subordonare față de diverse puteri externe, inclusiv Imperiul Mongol în secolul al XIII-lea și dinastiile chineze Ming și Qing. Aceasta din urmă a fost, de altfel, ultima dinastie imperială în China, care a guvernat între 1644 și 1912.

După Revoluția Chineză din 1911-1912, Tibetul a devenit regiune independentă aflată sub influență britanică, însă, în 1950, a fost invadat și ocupat, fiind reanexat la China. În 1959, o revoltă pornită la Lhasa împotriva guvernului comunist chinez a fost înăbușită, iar liderul spiritual și figura spirituală principală a budismului și al Tibetului, Dalai Lama, a fugit în exil în India, unde se află și astăzi, relatează BBC. În 1965, Tibetul a devenit oficial regiune autonomă în cadrul Chinei comuniste, fiind cunoscută sub numele de Regiunea Autonomă Tibet sau Regiunea Autonomă Xinjiang.

Curiozități despre Tibet

  • Puținele documente păstrate de-a lungul timpului arată că tibetanii au populat această regiune misterioasă încă de acum 21.000 de ani.
  • Palatul Potala este un reper important al orașului Lhasa. Construit în anul 650 d.Hr., acesta are 13 etaje și 118 fațade, la care se adaugă periodic corpuri noi, în funcție de necesități. Aici se află celebra statuie a lui Buddha-Jowo despre care o legendă locală spune că s-ar fi sculptat singură. Palatul găzduiește și rămășițele celor șapte Dalai Lama.
  • Tibetul este un loc profund spiritual în care peste 90% din populație urmează budismul tibetan. Există peste 1.700 de mănăstiri și temple în Tibet, unele datând din secolul al VIII-lea. Orașul Lhasa găzduiește templul Jokhang, unul dintre cele mai vechi din regiune, Sera – una dintre cele mai mari trei mănăstiri din zonă, care are structuri extinse, inclusiv capele și săli de rugăciune – și Pelkor – cunoscută pentru arhitectura sa unică, care îmbină stilurile chinezești și tibetane. De asemenea, există o mănăstire și pe Muntele Everest. Rongbuk este situată la 5.009 de metri altitudine, fiind cea mai înaltă mănăstire din lume, potrivit Chinatibettrain.com.
  • O figură reprezentativă pentru Tibet este Dalai Lama, liderul spiritual al budismului. Al 14-lea Dalai Lama, Tenzin Gyatso, a primit în 1989 Premiul Nobel pentru Pace ca semnde recunoaștere a eforturilor non-violente de a obține autonomia Tibetului față de China.
  • Tibetul are propriul calendar, iar primul a fost realizat în anul 1206. Bazat pe fazele lunii, acesta are 12 sau 13 luni, iar la fiecare 60 de ani face un ciclu complet. Calendarul lunar tibetan este utilizat pentru a determina datele potrivite pentru ceremonii și evenimente precum nunțile.
  • În Tibet există șase aeroporturi. Cel mai important este „Gonggar” din Lhasa, singurul care asigură zboruri internaționale către Kathmandu. Dintre celelalte cinci doar unul este pentru curse interne.
  • Tibetul se mândrește cu renumita cale ferată Qinghai-Tibet, care este cea mai înaltă din lume, cu cel mai înalt punct situat la o altitudine de 5.072 de metri deasupra nivelului mării, în pasul Tanggula, notează Windhorsetour.com. De asemenea, în regiune există o rețea feroviară de mare viteză în plină dezvoltare, care îl va conecta în cele din urmă la calea ferată de mare viteză din China continentală și Nepal.
  • După Arctica și Antarctica, a treia cea mai mare rezervă de apă și de gheață din lume se află în Tibet, motiv pentru care regiunea este adesea denumită „al treilea pol”. Având cele mai mari corpuri de apă dulce din Asia, această regiune glaciară furnizează apă dulce pentru mai bine de 1,35 miliarde de oameni din Asia și, totodată, pentru aproape 47% din populația totală a lumii.
  • Tibetanii sunt adaptați genetic pentru a putea trăi la o altitudine de 4.500 de metri deasupra nivelului mării. Cercetătorii au descoperit că unul dintre principalele motive ale supraviețuirii tibetanilor este acela că aceștia expiră mai mult oxid nitric decât oamenii care trăiesc la nivelul mării. În termeni simpli, acest lucru ajută sângele să circule, ceea ce, la rândul său, menține inima să funcționeze într-un ritm normal.
  • Priveliștea Munților Himalaya încadrați de șiruri de steaguri colorate, uzate de vreme și fluturând în bătaia vântului este cu siguranță o imagine demnă de rețelele de socializare. Însă, pentru tibetani, ritualul de a agăța steaguri colorate nu este doar unul de natură decorativă. Steagurile tibetane de rugăciune, așa-numitele „Lung tas”, reprezintă pacea, înțelepciunea, compasiunea și puterea, multe dintre acestea purtând mantre și simboluri budiste. Tibetanii cred că vântul poartă aceste mesaje de bunăvoință în mediul înconjurător, se precizează pe site-ul PebbleMag.
  • De-a lungul timpului, mai multe celebrități au atras atenția asupra situației dificile a poporului tibetan, ceea ce a atras nemulțumirea Chinei, care a interzis sau cenzurat vedete precum Brad Pitt sau Bjork. În 2016, Lady Gaga a făcut postări despre întâlnirea sa cu Dalai Lama pe canalele sale de social-media, ceea ce a dus la interzicerea spectacolelor sale în China. La începutul anului 2019, când a câștigat premiul Oscar pentru prestația din filmul „A Star is Born”, China a cenzurat-o, blurându-i fața.
  • În 1924, George Mallory și Andrew Irvine și-au pierdut viața în timpul uneia dintre primele ascensiuni ale Everestului. În același an, exploratoarea belgiano-franceză Alexandra David-Néel a devenit prima femeie care a călătorit în Lhasa, care era interzisă străinilor. Ea a reușit să călătorească în Tibet deghizată în călugăr tibetan.
  • Călugării tibetani apelează din ce în ce mai mult la social media pentru a promova învățăturile budiste, dar aceasta nu este singura legătură dintre tehnologie și Tibet. Aplicația de meditație Headspace a fost creată de Andy Puddicomb, un călugăr budist tibetan hirotonit. Înainte de a crea aplicația, el a pornit într-o călătorie de zece ani în care a petrecut până la 18 ore pe zi meditând în munții Himalaya.
  • Potrivit cercetătorilor chinezi, cu mai bine de 12.000 de ani în urmă, în adâncurile calde ale munților Himalaya, lângă granița dintre China și Tibet, s-a stabilit o civilizație misterioasă de ființe care ar fi provenit din spațiu. O echipă de arheologi de la Universitatea din Beijing, sub conducerea profesorului Chi Pu Tei, a descoperit în peșterile Baian Kara Ula urme ale unei civilizații neobișnuite de pitici. Scheletele extrase atunci din micile morminte subterane au șocat lumea întreagă, iar civilizația tibetană descoperită a fost denumită Dropa, care în limba chineză înseamnă „gnomi extratereștri”.

Foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News