De ce apar durerile de cap după ce plângi

De ce plâng oamenii

Plânsul este un fenomen complex, cu multiple funcții și cauze, atât fiziologice cât și emoționale. Este o modalitate prin care organismul și psihicul uman se adaptează și răspunde la diversele provocări și schimbări din mediu.

Fiziologic, lacrimile au rolul de a umezi ochii și de a-i păstra hidratați pe parcursul zilei. Clipirea le ajută să le răspândească uniform pe suprafața ochilor.

De asemenea, plânsul reflex apare atunci când ochii sunt iritați de factori externi, cum ar fi fum, praf, ceapă sau alte substanțe iritante. Aceste lacrimi au rolul de a proteja și curăța ochii.

Din punct de vedere emoțional, tristeța și durerea sunt cele mai frecvente motive pentru care oamenii plâng. Lacrimile pot apărea în momente de pierdere, despărțire, dezamăgire sau alte forme de suferință emoțională.

Plânsul nu este legat doar de emoțiile percepute ca fiind negative; oamenii pot plânge și datorită unor emoții pozitive intense, cum ar fi bucuria extremă, recunoștința sau sentimentul de eliberare după o perioadă dificilă.

Cum ajungem să plângem:

Emoțiile sunt procesate în creier, în special în sistemul limbic. Acesta declanșează răspunsul la stres sau emoții intense, activând sistemul nervos autonom, care reglează multe funcții involuntare ale corpului, inclusiv producerea de lacrimi.

Recomandări

Traian Băsescu vrea să desființeze o lege pentru a-și recupera privilegiile de fost președinte: „Parlamentul a introdus o formă de lustrație”

În momentul în care sunt activate de semnale nervoase, glandele lacrimale încep să producă lacrimi. Lacrimile emoționale diferă chimic de cele reflexe și conțin mai multe proteine și hormoni care pot avea un efect calmant.

Plânsul ajută la eliberarea tensiunii acumulate și la reglarea emoțională. Studiile sugerează că plânsul poate reduce nivelul de stres și poate îmbunătăți starea de spirit, ajutând la restabilirea echilibrului emoțional.

De ce nu e bine să te abții să plângi

Plânsul are numeroase beneficii, inclusiv eliberarea emoțională și îmbunătățirea stării de spirit.

Plânsul ajută la eliberarea tensiunii emoționale acumulate, oferind un sentiment de ușurare și de detensionare. Este o formă naturală de a procesa emoțiile puternice, fie ele negative sau pozitive.

Plânsul poate reduce nivelul de stres, prin eliberarea de hormoni și neurotransmițători implicați în răspunsul la stres, cum ar fi cortizolul. Acest lucru ajută la restabilirea echilibrului emoțional.

Plânsul poate ajuta, așadar, la exprimarea emoțiilor reprimate, contribuind la reducerea tensiunii psihologice și la prevenirea acumulării de frustrări sau resentimente.

În schimb, abținerea de la plâns poate duce la acumularea tensiunii emoționale, afectarea sănătății fizice și psihice și deteriorarea relațiilor interpersonale. Emoțiile reprimate, inclusiv suprimarea plânsului, pot contribui la creșterea tensiunii arteriale și la un risc mai mare de probleme cardiovasculare.

Recomandări

Vladimir Putin a minimalizat incursiunea ucraineană în Kursk în fața poporului. Explicațiile unui reputat sociolog: societatea rusă, „amorțită emoțional”

Este important să recunoaștem plânsul ca pe o reacție naturală și sănătoasă la emoții și să nu ne temem să ne exprimăm sentimentele atunci când este necesar.

De ce apar durerile de cap după ce plângi

De ce plânsul poate provoca dureri de cap, atunci când o face, nu este foarte clar. Pentru că nu există dovezi care să arate că plânsul în sine provoacă dureri de cap. Dar emoțiile intense, stresul și anxietatea, par să declanșeze procese în creier care care popt duce la durererea de cap.

Lacrimile neemoționale sau pozitive nu par să aibă același efect. Cercetătorii au descoperit că plânsul apărut în timp ce tăiați ceapa sau când ești fericit nu provoacă dureri de cap. Doar lacrimile legate de emoțiile neplăcute au acest efect.

Asta pentru că atunci când ești stresat sau trist, corpul tău eliberează hormoni de stres, cum ar fi cortizolul.

Acei hormoni de stres declanșează neurotransmițători ( mesagerii chimici ai creierului) care declanșează reacții fizice – cum ar fi acea tensiune din frunte sau chiar lacrimile care curg pe față.

Unul dintre acești neurotransmițători, în special acetilcolina, duce la stimularea glandelor lacrimale – situate chiar sub colțurile inferioare ale oaselor sprâncenelor – care apoi produc lacrimi.

Recomandări

Ciclonul Boris a făcut ravagii în Europa. Râuri ieșite din matcă, orașe inundate, oameni evacuați cu elicopterele armatei, morți și dispăruți | VIDEO

Când lacrimile încep să curgă, atunci nările încep să se umfle, provocând congestie în sinusuri. Mușchii capului și gâtului încep să se tensioneze și ei în acel moment.

Cineva care va plânge mai mult va prelungi constricția acestor mușchi și, prin urmare, e posibil să apară durerile de cap după ce plângi.

Majoritatea oamenilor ajung să aibă, la un moment dat, o durere de cap de tip tensiune din cauza plânsului.

Crizele lungi de plâns vă pot afecta, de asemenea, sinusurile. Canalele lacrimale se scurg de fapt în pasajele sinusurilor (de aceea nasul începe să curgă când plângi). Așa că toată această congestie te poate face să simți presiune în obrajii și frunte.

În plus, plânsul intens poate duce la pierderea de fluide prin lacrimi și respirație rapidă (hiperventilație). Aceasta poate cauza o ușoară deshidratare, care este cunoscută pentru a provoca dureri de cap.

Stresul cauzat de plâns poate declanșa chiar migrene la cei care sunt predispuși la acestea.

Ce poți să faci dacă apar durerile de cap după ce plângi

Atunci când apar durerile de cap după ce plângi, sunt câteva lucruri pe care le-ai putea face și care ar fi de folos.

Hidratare

Deshidratarea este un factor comun care poate agrava durerile de cap, mai ales după un plâns intens. Consumul de apă ajută la reechilibrarea nivelului de fluide din organism și poate reduce durerea de cap.

Relaxare musculară

Tensiunea musculară din zona gâtului, umerilor și capului poate agrava durerea de cap. Practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi respirația profundă, yoga sau meditația, poate ajuta la relaxarea mușchilor și la reducerea durerii.

De asemenea, un masaj ușor în zona tâmplelor, gâtului sau spatelui poate reduce tensiunea musculară și poate ajuta la ameliorarea durerii de cap.

Întinderile ușoare, în special în zona gâtului și umerilor, pot reduce tensiunea și pot ajuta la prevenirea durerilor de cap tensionale.

Aplicarea de comprese

Aplicarea unei comprese reci pe frunte sau în zona tâmplelor poate reduce inflamația și poate amorți durerea. Aceasta este o metodă eficientă, mai ales dacă durerea de cap este asociată cu congestia sinusurilor.

Controlul respirației

După un episod de plâns, respirația profundă și controlată poate ajuta la normalizarea nivelului de oxigen și dioxid de carbon din sânge, reducând astfel durerea de cap provocată de hiperventilație.

Practicarea unor tehnici precum respirația diafragmatică sau tehnica 4-7-8 (inspiri pe nas timp de 4 secunde, ții respirația 7 secunde, expiri lent timp de 8 secunde) poate induce o stare de calm și poate ajuta la ameliorarea durerii.

Odihnă și somn

Durerea de cap post-plâns poate fi amplificată de oboseala generală. Așază-te într-un loc liniștit, întunecat și încearcă să te relaxezi. Chiar și o scurtă perioadă de odihnă poate ajuta la reducerea durerii.

Dacă este posibil, încearcă să dormi. Somnul poate fi un remediu foarte eficient pentru durerea de cap, permițând corpului să se recupereze și să-și revină.

Medicație

Dacă durerea de cap persistă și este foarte deranjantă, poți lua un analgezic comun. Acestea pot ajuta la reducerea inflamației și la ameliorarea durerii.

Dacă durerea de cap este frecventă după plâns sau devine severă, ar fi bine să consulți cu un medic. Acesta poate recomanda un tratament adecvat sau poate investiga cauzele subiacente.

Gestionarea emoțiilor

Dacă plânsul și durerile de cap sunt frecvente și legate de stres emoțional sau de alte probleme psihologice, ar putea fi util să discuți cu un terapeut. Terapia poate ajuta la gestionarea emoțiilor și la reducerea impactului acestora asupra stării fizice.

Practicarea mindfulness-ului și a altor tehnici de conștientizare pot ajuta, de asemenea, la gestionarea emoțiilor și la reducerea intensității reacțiilor fizice la stres.

Descoperă 10 obiceiuri zilnice care îți pot îmbunătăți starea de spirit

Sursă foto – Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News