34 comentariiCuprins:
Despre brânza suedeză
Suedia nu este la fel de celebră precum alte țări pentru brânzeturile sale, dar acest lucru pare că se schimbă încet, încet. Suedia deține unele dintre cele mai delicioase brânzeturi, iar industria sa de brânzeturi continuă să crească. În 2019, această țara scandinavă a avut patru câștigători la World Cheese Awards găzduite în Italia.
Vasterbotten este una dintre cele mai renumite tipuri de brânză din Suedia. Aceasta poartă numele regiunii Västerbotten din nordul Suediei – un adevărat refugiu pentru iubitorii de natură, cunoscut pentru munții, pădurile și briza sărată a mării. Această brânză este și ea destul de sărată, dar are și un ușor gust dulceag. Specialiștii se referă la ea ca la un mix între cheddar și parmezan.
Acest tip de brânză se maturează minim 14 luni pe rafturi de molid, care conferă brânzei o aromă aparte. Pentru a descoperi dacă este suficient de maturată, se extrage o felie mică cu un burghiu. Produsul final are multe găuri mici. Suedeziilor le place să consume Västerbotten alături de hering murat, knäckebröd (pâine crocantă suedeză, de obicei, făcută cu făină de secară) sau cu fructe.
Hushallsost este de asemenea printre cele mai renumite tipuri de brânză suedeză. Maturată 60 de zile și făcută din lapte de vacă pasteurizat, aceasta are o textură untosă și o aromă plăcută. Aceste particularități o fac brânza perfectă, bine comturată ca gust, numai bună de adăugat la orice masă de brânzeturi. De asemenea, se topește foarte bine, fiind ideală pentru preparate precum quesadilla.
Wrangeback este cea mai veche marcă de brânză înregistrată din Suedia, datând din 1889. A fost una dintre cele două brânzeturi suedeze cărora li sa permis să fie produse fără degresarea laptelui în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când smântâna era necesară pentru a hrăni populația.
Făcută cu metode asemănătoare unei Gruyere alpină, această brânză cu lapte crud de vacă are un aspect dur și nu foarte atrăgător la exterior. În centru, însă, este o brânză cremoasă, densă, care miroase a lapte cald, cu o notă ușoară de verdeață. Se asortează bine cu un cabernet sauvignon învechit.
De ce are brânza suedeză găuri
Brânzeturile suedeze, dar și alte tipuri de brânzeturi care provin din alte regiuni, au găuri în interior. Iar motivul pentru care apar aceste găuri pare să difere puțin în funcție de proveniență.
În 1917, William Clark a publicat o explicație detaliată a modului în care găurile din brânză elvețiană au fost cauzate de dioxidul de carbon eliberat de bacteriile prezente în lapte.
Ideea lui Clark a fost acceptată ca realitate timp de aproape 100 de ani, până când un studiu din 2015 al Agroscope, un institut elvețian de agricultură, a arătat că găurile ar fi, de fapt, cauzate de particulele mici de praf de la fân prezente în lapte.
Această teorie explica de ce găurile au devenit în mod misterios mai mici – și uneori inexistente – în ultimii ani. Când laptele pentru brânză era colectat în hambare folosind găleți deschise, este probabil ca particulele de praf de la fân să își găsească mai degrabă locul în laptele colectat.
Totuși, acest studiu nu a fost replicat și teoria potrivit căreia anumite tipuri de bacterii sunt cele care produc de fapt găurile din brânzeturi este încă susținută de cei mai mulți specialiști în domeniu.
Cum produc bacteriile găurile din brânză
Așadar, la întrebarea de ce are brânza suedeză găuri, răspunsul validat este că găurile apar din cauza anumitor tipuri de bacterii care se regăsesc în conținutul ei.
Pentru a face brânza cu găuri, culturile bacteriilor S. thermophilus, Lactobacillus și P. shermani sunt amestecate cu lapte de vacă. Bacteriile ajută la producerea cașului, care este presat și pus în saramură, în interiorul formelor de brânză. Brânza este apoi păstrată la 72 până la 80 de grade Fahrenheit. Acesta este momentul când bacteria își face treaba. În timpul procesului, se eliberează acid lactic și una dintre acele bacterii, una gazoasă, îl consumă.
Acea bacterie, mai precis P. shermani, eliberează dioxid de carbon atunci când consumă acidul lactic și formează bule. Bulele nu dispar pur și simplu, ele formează mici pungi de aer, rezultând găurile din brânză. Dimensiunea găurilor poate fi controlată de către producătorii de brânzeturi prin aciditate, temperatură și timpul de maturare.
Plăcintă cu brânză suedeză – Vasterbottenostpaj
Brânza Vasterbotten este printre cele mai apreciate tipuri de brânză suedeză cu găuri și este și destul de scumpă. Ea se regăsește adesea pe mesele festive și se pune într-una dintre cele mai apreciate plăcinte locale, care se face cu ocazia evenimentelor speciale din timpul anului.
Ingrediente
- 125 grame unt, rece
- 1 cană de făină
- 1 lingură apă, rece
- 3 căni brânză Vasterbotten sau de Gruyere rasă
- 3 ouă mari
- 200 ml smântână
- piper măcinat
Mod de preparare
Combinați făina, untul răcit și 1 lingură de apă rece într-un robot de bucătărie. Se amestecă până când se omogenizează, nu se amestecă prea mult. Puteți face acest lucru și manual.
Formați un disc din aluat și înfășurați-l în plastic. Pune discul la frigider pentru 30 de minute.
Scoateți aluatul din frigider. Folosind un sucitor, aplatizați aluatul și puneți-l într-o formă de tartă
Puneți forma de plăcintă la congelator timp de 30 de minute.
În timp ce aluatul este încă în congelator, preîncălziți cuptorul la 220 de grade. Faceți găuri în aluat înțepăndu-l la întâmplare cu o furculiță. Pune aluatul la cuptor pentru 12 până la 15 minute. Apoi se dă deoparte la răcit.
Pentru umplutura de brânză:
Reglați temperatura cuptorului la 200°C . Într-un castron mare, combinați brânza, piperul, ouăle și smântâna. Folosiți un tel pentru a amesteca uniform.
Turnați amestecul de brânză în aluatul precopt. Puneți forma de plăcintă la cuptor pentru 30-40 de minute sau până când amestecul s-a solidificat.
Scoateți plăcinta cu brânză suedeză din cuptor și lăsați-o deoparte pentru cel puțin 20 de minute.
Se ornează cu arpagic tocat și se servește.
Tartă cu brânză Vasterbotten și ceapă caramelizată
Ingrediente pentru aluat:
- 200 g făină
- 100 g unt rece, tăiat cubulețe
- 1 ou
- 2 linguri apă rece
- Un praf de sare
Ingrediente pentru umplutură:
- 200 g brânză Västerbotten, rasă
- 2 cepe mari, tăiate subțire
- 2 linguri ulei de măsline
- 1 lingură zahăr
- Sare și piper, după gust
- 200 ml smântână lichidă
- 3 ouă
Mod de preparare:
Pentru aluat:
Amestecați făina și sarea într-un bol. Adăugați untul și frecați până când amestecul este omogen.
Adăugați oul și apa rece. Amestecați până când obțineți un aluat omogen.
Înfășurați aluatul în folie alimentară și lăsați-l la frigider pentru cel puțin 30 de minute.
Întindeți aluatul și așezați-l într-o formă de tartă. Înțepați aluatul cu o furculiță și coaceți-l în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de aproximativ 10-12 minute sau până când devine foarte ușor auriu.
Pentru umplutură:
Într-o tigaie, căliți ceapa în ulei de măsline până când devine moale și începe să se caramelizzeze. Adăugați zahărul pentru caramelizare suplimentară.
Într-un bol, amestecați brânza Vasterbotten rasă cu smântâna lichidă, ouăle bătute și asezonați cu sare și piper.
Întindeți ceapa caramelizată peste crusta de tartă pre-coaptă, apoi turnați amestecul de brânză deasupra.
Coaceți în cuptor la 180°C timp de aproximativ 25-30 de minute sau până când umplutura este aurie.
Descoperă lucruri interesante despre brânza feta, cum este făcută și cum se consumă.
Curiozități despre brânză
Nu există informații exacte cu privire la originea brânzei, însă studiile arheologice au arătat că istoria ei ar putea fi urmărită încă din anul 6000 î.Hr. Studiile arată, de asemenea, că în timpul acelei epoci brânza era făcută din lapte de vacă și capră, în Mesopotamia.
În timpul Imperiului Roman, marile case romane aveau bucătării separate doar pentru fabricarea brânzei
Există peste 2000 de soiuri de brânză disponibile în întreaga lume, mozzarella este favorită pe tot globul și cea mai consumată.
Grecii sunt cei mai mari consumatori de brânză din întreaga lume. O persoană din Grecia consumă în jur de 27,3 kg de brânză în fiecare an, din care aproximativ ¾ este brânză feta.
Producția de brânză de pe glob este mai mare decât producția globală combinată de cafea, tutun, ceai și boabe de cacao.
Prima fabrică de brânzeturi a fost înființată în Elveția în 1815, dar, cu toate acestea, producția de masă de succes a început în 1851 în Statele Unite.
Pule, cunoscută și sub numele de brânză de măgăriță, este de departe cea mai scumpă brânză de pe planetă, vânzându-se cu 1.000 de dolari sau chiar mai mult pe kilogram. Este produsă de o singură fermă din lume, situată în Rezervația Naturală Specială Zasavica din Serbia. Pentru prepararea unui kilogram de brânză este nevoie de 20 de litri de lapte, iar o măgăriţă produce doar 20 de litri de lapte pe an, cam aceeaşi cantitate cât produce o vacă pe zi.