ComenteazăConsiderat ocrotitorul neamului românesc, acest sfânt este venerat nu doar pentru contribuția sa spirituală, ci și pentru protecția pe care, conform credințelor populare, o oferă oamenilor, caselor și animalelor.
Unul dintre cele mai inedite obiceiuri asociate acestei zile este împrăștierea firimiturilor de pâine în curte, o tradiție veche care are semnificații profunde.
Ce simbolizează pâinea
Potrivit tradițiilor populare, firimiturile de pâine aruncate prin curte au rolul de a ține la distanță duhurile rele și strigoii. Credința populară afirmă că, în această noapte, strigoii devin activi, căutând să aducă necazuri oamenilor și animalelor.
Firimiturile sunt considerate o ofrandă simbolică, destinată să distragă spiritele flămânde, astfel încât acestea să nu intre în casă după hrană sau să nu cauzeze pagube. În plus, acest gest simplu are și o semnificație spirituală profundă.
Pâinea este văzută ca un simbol al vieții și al binecuvântării divine, iar oferirea ei în noaptea Sfântului Andrei este un mod de a cere protecția sfântului și de a întări legătura cu divinitatea.
Ce alte obiceiuri există în țară
Pe lângă împrăștierea firimiturilor de pâine, noaptea Sfântului Andrei este marcată de o serie de practici care vizează protecția locuinței și a gospodăriei. Usturoiul joacă un rol central în aceste tradiții.
Ușile, ferestrele și grajdurile sunt unse cu usturoi, iar cununile din usturoi sunt atârnate în locuri vizibile, pentru a alunga spiritele rele. De asemenea, usturoiul sfințit este păstrat cu grijă pe tot parcursul anului, fiind folosit ca remediu pentru diverse afecțiuni sau în ritualuri de atragere a norocului.
Un alt obicei specific este îngroparea drobului de sare sub grajd, un ritual menit să protejeze animalele de influențele malefice. Aceste droburi sunt descântate înainte de a fi îngropate și vor fi dezgropate de Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie, pentru a fi folosite ca hrană pentru vite.
Oamenii obișnuiesc, de asemenea, să semene grâu în mici recipiente, pentru a evalua fertilitatea și belșugul anului următor, sau să folosească 12 cepe ca simbol pentru cele 12 luni ale anului. Starea cepei la Crăciun indică vremea și recolta fiecărei luni.
Ocrotitorul României
Legenda spune că Sfântul Andrei a ajuns în Dobrogea, unde a protejat oamenii de haitele de lupi prin puterea rugăciunilor sale. Această legătură simbolică cu lupul se reflectă în denumirea de „Ziua Lupului” atribuită sărbătorii.
Totodată, Sfântul Andrei este adesea pictat alături de crucea în formă de „X”, un simbol al martiriului său. Această cruce, cunoscută drept „Crucea Sfântului Andrei”, este un element important al artei bisericești și al tradiției creștine.
Începând cu 1997, sărbătoarea Sfântului Andrei a fost recunoscută drept Sărbătoare Bisericească Națională, subliniind astfel rolul său fundamental în istoria spirituală a țării.