Cuprins:
Paștele – o sărbătoare plină de semnificații și tradiții
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină, celebrarea Învierii Domnului, biruința vieții asupra morții, a luminii asupra întunericului. Este o sărbătoare a luminii și a bucuriei, a iubirii față de oameni și, mai ales, a speranței.
Inițial, Paștele era o sărbătoare de origine iudaică. Pesah – Paștele evreiesc – era și este o sărbătoare ce aminește de eliberarea evreilor din robia Egiptului. Ultima Cină a lui Iisus, descrisă în Evanghelii, a avut loc în timpul acestei sărbători. Astfel, moartea și învierea Lui au fost legate simbolic și cronologic de Paștele evreiesc. Totuși, creștinii au dat sărbătorii o nouă semnificație, transformând-o în cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. Iisus, Fiul lui Dumnezeu, a murit pentru păcatele oamenilor și, prin Învierea Lui, le-a oferit tuturor posibilitatea de a avea viață veșnică.
Paștele este o sărbătoare cu profunde semnificații creștine și sprirituale. Este o celebrare a vieții, a luminii și a renașterii.
Lumina în Noaptea de Înviere are o însemnătate puternică în rândul credincioșilor și reprezintă un miracol, mai ales că Lumina Sfântă apare ca o minune la Sfântul Mormânt din Ierusalim. Este un simbol care semnifică puterea binelui în fața răului, biruința, credința și puterea de vindecare. Este modul prin care oamenii cred în miracole.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c9867758d0e6bb6d10a560edb0a71e8d.jpg)
De Paște sunt legate numeroase tradiții, multe dintre ele transmise din generație în generație. Una dintre aceste tradiții, care datează încă de la începutul sărbătorii Învierii, este să porți haine noi de Paște.
De unde vina tradiția să îmbraci în haine noi de Paște
Tradiția de a îmbrăca haine noi de Paște își are originea încă din creștinismul timpuriu. Hainele noi purtate la Paște simbolizau nașterea la o viață nouă prin Hristos. Cei care se botezau în noaptea de Paște primeau haine albe, din in, simbol al purității, al iertării păcatelor și al luminii.
Aceste tradiții sunt unele pline de semnificații spirituale și sunt menționate și în scrierile apostolilor:
”Căci câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus”.
Așa cum creștinii proaspăt botezați din primele secole purtau haine albe din pânză nouă, tot așa a devenit o tradiție printre toți credincioșii apariția în haine noi în Duminica Paștelui, simbolizând „viața nouă” pe care Domnul, prin Învierea Sa, a dăruit-o tuturor credincioșilor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ce4fbf98bb387fbbc4c548a9d98e7797.jpg)
Hainele noi de Paște simbolizau pentru mulți creștini mai mult decât îmbrăcămintea trupească, ci ”o îmbrăcare în Hristos”, într-o nouă conștiință, o nouă viață.
De ce este bine să te îmbraci în haine noi de Paște
În vechime, oamenii purtau cele mai frumoase haine de sărbătoare ca semn al bucuriei. A purta haine noi era un act de încredere în viață, în faptul că dincolo de suferință există speranță și lumină. E un gest de reînnoire a speranței, al unui nou început.
Și în cultura românească, ca și în multe alte culturi creștine, Paștele era un moment esențial. După iarnă și după Postul Mare, oamenii se primeneau, își cumpărau sau își coseau haine noi, adesea special pentru mersul la biserică în noaptea de Înviere. Acest obicei încă mai este respectat în anumite zone, mai ales în mediul rural, dar nu numai.
În multe tradiții, haina este un simbol al stării sufletești și chiar al identității. În Vechiul Testament, schimbarea hainei era asociată cu schimbarea stării omului: din rob devii om liber, din păcătos – iertat, din cel vechi – nou. În acest context, haina nouă de Paște devine un simbol al trecerii, un simbol că ai trecut printr-o moarte simbolică și ai renăscut. Purtarea unor haine noi în duminica Învierii semnifică purificarea corpului şi a sufletului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1032f383b49bcf9bc5d70b08d2d8f9fb.jpg)
În popor se spune că hainele noi de Paște aduc noroc și bucurie celor care le poartă în Noaptea de Înviere.
Superstiții legate de hainele noi de Paște
Acest obicei de a purta haine noi de Paște a fost larg răspândit în perioada medieval.ă În multe zone din lume a existat o superstiție popular și anume că toți cei care își permiteau să cumpere haine noi pentru Duminica Paștelui, dar refuzau să o facă, vor avea ghinion.
În Irlanda, spre exemplu, exista și o zicală: „De Crăciun, mâncare și băutură; de Paște, haine noi”.
Această tradiție străveche a hainelor noi este încă respectată în multe zone, deși semnificația ei a fost de mult uitată de cele mai multe persoane.
Conform tradiției, în anumite zone ale țării, la miezul nopții dintre zilele de sâmbătă și duminică, oamenii se trezesc din somn atunci când bat clopotele, se spală cu apă curată, își pun haine noi, iau o lumânare și merg spre biserică.
Alte tradiții care se respectă de Paște
Paștele este o sărbătoare creștină, dar de el sunt legate multe obiceiuri și tradiții populare. Una dintre cele mai cunoscute dintre aceste tradiții este legată de vopsirea, cionirea ouălelor roșii și spălarea cu apă în care a stat un ou roșu.
Tradiții legate de ouăle roșii
Simbolul ouălor roşii vine de la patimile prin care a trecut Iisus Hristos, după ce a fost răstignit. Mama Mântuitorului a venit la crucea acestuia cu un coş cu ouă, care s-au înroşit de la sângele vărsat de Hristos.
În dimineață primei zile de Paște, e obiceiul, în Bucovina, de a te spăla cu ou roșu și cu bani. Astfel, se spune că vei avea fața roșie și sănătoasă ca oul și să fii bogat tot anul.
Ouăle vopsite se ciocnesc în ziua de Paște, când se rostește „Hristos a Înviat” de o primă persoană, dar și „Adevărat a Înviat”, de cealaltă persoană. Aceste cuvinte se folosesc ulterior, pentru o perioadă de 40 de zile după sărbătoarea de Paște, drept o formă de salut între oameni.
În prima zi de Paște este bine ca toată familia să mănânce din primul ou ciocnit, pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curățat şi împărţit de către capul familiei. Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.
Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate în negru simbolizează chinul și durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar.
Ouăle încondeiate sunt simbolul Mântuitorului, care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace. În Bucovina ele se numesc și „ouă muncite”. Asta dedicând strădania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume.
În Oltenia se obişnuieşte ca bărbaţii să fie cei care încondeiază ouăle şi nu femeile. Mai mult, oăule frumos încondeiate sunt dăruite de fini naşilor la masa de Paşte, iar feciorii le dăruiesc ouă roşii fetelor.
În zona Maramureșului, încă se păstrează una dintre cele mai frumoase tradiții de Paște. În dimineața primei zile de Pași, copiii cu vârsta până în 9 ani, merg la casele vecinilor și rudelor pentru a-i anunța de Învierea Domnului. Fiecare copil primește de la gazdă câte un ou roșu.
Descoperă și Câte ouă poţi mânca pe zi
Tradiția iepurașului de Paște
Tradiția Iepurașului de Paște este împrumutată din Occident, de la germani și, potrivit acesteia, pe vremuri, iepurașul era mereu alături de personaje mitologice și zeități ale primăverii. Iepurașul este asociat cu reînnoirea, fertilitatea, belșugul și este adus în prim plan în sărbătoarea Învierii Domnului ca un personaj îndrăgit și mult așteptat, care aduce ouă și dulciuri copiilor.
Considerată pe vremuri o tradiție păgână, astăzi iepurașul de Paște este una dintre cele mai iubite tradiții pascale, mai ales în rândul copiilor.
Descoperă și –Care este semnificaţia simbolurilor de Paşte
Sursă foto – Shutterstock.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_6178e33c77b5ec9d1bd1fe8fe886f872.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_5340426a8ab270d3f7baa25d09ebac1e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d14a138df761ff7b57dd3718a56ad73d.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_9fda79b7390a530c5c40d7f71b914e7c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_41ab469879bced0eb356e1abfc0316a5.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_049a14fdf1d62a8a63daf72bc770d825.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_12a1a1f42650d3dfcd37ff56a558f247.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_e95fd968164613ef823223a35bd044fd.jpg)