De ce se face circumcizie la bebeluși – avantajele circumciziei

Circumcizia: ce este și când se face

Circumcizia este o procedură chirurgicală prin care un obstetrician-ginecolog, un urolog sau un pediatru îndepărtează prepuțul – pielea liberă ce acoperă partea anterioară a penisului (glandul). Circumcizia se face de regulă în prima săptămână după naștere, cel mai adesea în prima sau în cea de-a doua zi. În schimb, conform tradiției evreiești, circumcizia  (numită și brit milah sau bris) se face în cea de-a opta zi după naștere de către un lider religios instruit (mohel), relatează MyClevelandClinic. În alte culturi, circumcizia se realizează la o vârstă mai înaintată.

Procedura devine mai complicată și mai riscantă dacă se face la bebelușii mai mari, la copii și la adulți, prezentând mai multe riscuri. O circumcizie durează aproximativ 20 de minute, iar un bris durează ceva mai puțin. Intervenția durează mai mult în cazul copiilor mai mari și adulților. La nivel mondial, circumcizia este cel mai des întâlnită în Statele Unite ale Americii, Canada, Orientul Mijlociu, Australia și Africa. În schimb, procedura este mai puțin frecventă în Asia, America de Sud și Europa. În România, circumcizia se face doar din motive religioase.

Recomandări

Lista deputaților și senatorilor POT care nu aveau venituri sau locuri de muncă înainte de a ajunge în Parlament

Cum se face circumcizia

Există două tipuri de circumcizie: parțială și completă. Circumcizia parțială constă în îndepărtarea doar a unei porțiuni a prepuțului, în timp ce, la circumcizia totală, este îndepărtată toată pielea care acoperă glandul penisului. Pentru asta se folosesc trei tehnici. Prima dintre acestea este metoda Gomco, care este și cea mai frecventă metodă de circumcizie la nou-născuți. Se utilizează un dispozitiv metalic cu un capac, pentru a proteja glandul penisului, și o clemă circulară, care întrerupe circulația în prepuț pentru a controla sângerarea în timp ce acesta este îndepărtat cu un bisturiu sau cu o foarfecă.

Prin cea de-a doua tehnică, denumită Plastibell, medicul pune un capac de plastic pe capul penisului, sub prepuț. Firul chirurgical este legat strâns în jurul prepuțului, ceea ce oprește circulația către țesut și îl face să moară. Capacul este lăsat în această poziție până când cade de la sine după câteva zile.

În sfârșit, a treia metodă, denumită Mogen, presupune folosrea unui dispozitiv metalic care a fost inventat de un rabin. Această tehnică este similară cu Gomco, cu excepția faptului că nu există un capac care să protejeze capul penisului. Prepuțul este întins și fixat pentru a controla sângerarea în timp ce este îndepărtat cu un bisturiu.

Recomandări

Propunerea controversată a lui Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina. Ce conține „oferta finală” pentru Kiev

Indiferent detehnică, obiectivul este acela de a opri fluxul sanguin în zona prepuțului înainte de incizie, reducând astfel riscul de sângerare în timpul operației, potrivit WebMD.com.

Ce se întâmplă după procedură

După circumcizie este posibil ca bebelușul să fie agitat pe măsură ce efectul anesteziei trece, de aceea îngrijirea postoperatorie este esențială pentru o recuperare rapidă și fără complicații. În același timp, este important să-l ții pe cel mic în brațe cu grijă, astfel încât să nu pui presiune pe penisul lui, deoarece glandul poate fi inflamat. De asemenea, este posibil să apară și o crustă de culoarea galbenă pe vârful glandului, însă nu sunt motive de îngrijorare pentru că acest lucru este normal.

La circa 48 de ore după efectuarea procedurii, bandajul nu mai trebuie reaplicat după ce a fost scos, decât dacă situația o cere. Este important să folosești în continuare o cremă pentru a împiedica lipirea penisului de scutec. Pentru a preveni infecțiile, scutecul trebuie schimbat cât mai des și fixat foarte bine. În cazul în care scaunul ajunge pe penis, va trebui șters ușor cu apă caldă și cu săpun. Circumcizia se vindecă în general în 5-7 zile, iar de cele mai multe ori, bebelușii se recuperează fără probleme.

Recomandări

Ultimatum transmis de JD Vance pentru Rusia și Ucraina: „Este timpul să acceptați, altfel noi ne retragem”

Medicii recomandă să îi faci baie bebelușului doar o dată sau de cel mult două ori în prima săptămână. Astfel, în momentul în care penisul va fi complet vindecat, îi vei putea face baie mai des. Când penisul este în curs de vindecare, fii blând când introduci bebelușul din cadă și când îl scoți și nu spăla zona cu pricina cu săpun și cu buret, ci doar clătește-l cu apă caldă. Odată ce penisul va fi vindecat, îl vei putea spăla cu apă și săpun.

Semnificația religioasă a circumciziei

Circumcizia se poate face din mai multe motive. În anumite culturi și religii, această procedură are o semnificație religioasă profundă, fiind percepută ca o datorie spirituală. Spre exemplu, în tradiția iudaică, tradiția de a tăia prepuțul la nou-născuți reprezintă ca un semn fizic al legământului etern dintre Dumnezeu și poporul evreu. Religia decretează pedeapsa exciziei spirituale (kareit) pentru o persoană care nu este circumcisă, indiferent de cât de respectată a fost altfel de legile iudaismului, notează National Library of Medicine (NLM).

În Islam, efectuarea circumciziei este una dintre regulile curățeniei. Religia musulmană cuprinde toate aspectele vieții, iar circumcizia este un act care ține de „Fitrah”, termenul arab folosit pentru a reprezenta dispoziția înnăscută și caracterul natural și instinctul creației umane.

De asemenea, îndepărtarea prepuțului poate fi motivată și de o serie de factori culturali, de obiceiuri familiale, considerente legate de igiena personală sau chiar de prevenirea unor afecțiuni.

Motivele medicale asociate circumciziei

Dincolo de valențele religioase, circumcizia este legată strict de o serie de motive medicale. Astfel, această intervenție nu este obligatorie, dar poate fi recomandată atunci când prepuțul poate să se retragă greu sau deloc, o afecțiune care se numește fimoză. Această problemă poate duce la inflamații locale, fie ale prepuțului, fie ale glandului și se manifestă prin disconfort, dificultăți la urinare și dificultăți în menținerea unei igiene adecvate în zona genitală. În acest caz, circumcizia se recomandă când tratamentele conservatoare, precum aplicarea de creme cu corticosteroizi sau dilatarea manuală a prepuțului, nu dau rezultate sau nu sunt indicate.

Această procedură elimină porțiunea de piele responsabilă de constricție, permițând expunerea completă a glandului, ceea ce favorizează o igienă mai bună și scade riscul apariției infecțiilor urinare și altor complicații. Parafimoza este o urgență medicală care apare când prepuțul tras în spatele glandului nu mai poate fi readus în poziția inițială. Acest lucru provoacă o strangulare a glandului, afectând circulația sângelui. În astfel de situații, intervenția medicală promptă este esențială, iar circumcizia poate fi o soluție pentru prevenirea reapariției problemei.

De asemenea, inflamațiile recurente, ca balanita (inflamarea capului penisului) și balanopostita (inflamarea simultană a glandului și prepuțului), pot apărea din cauza unei igiene deficitare, a infecțiilor sau a iritanților, ne explică experții de la NHS.

Beneficiile circumciziei

Atunci când fimoza, parafimoza, balanita sau balanopostita devin frecvente, circumcizia poate fi o opțiune utilă. Astfel, îndepărtarea prepuțului reduce mediul propice dezvoltării bacteriilor și ciupercilor, facilitând o curățare mai eficientă. Reducerea riscului de infecții urinare este un alt beneficiu observat la bărbații circumciși, mai ales în copilărie. Deși aceste infecții sunt mai rare la bărbați decât la femei, ele pot afecta rinichii, în special dacă se instalează timpuriu.

Protecția împotriva bolilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV, este un alt argument invocat în favoarea circumciziei, după cum arată cele mai recente studii. Totuși, folosirea prezervativului este esențială în orice contact sexual cu parteneri necunoscuți. Nu în ultimul rând, incidența cancerului penian este mai mică în rândul bărbaților circumciși. Această formă de cancer este rară, în special în țările dezvoltate, iar îndepărtarea prepuțului poate reduce riscul apariției. Totodată, unele cercetări au arătat o posibilă reducere a riscului de cancer de col uterin la femei dacă acestea au parteneri de sex masculin circumciși, potrivit HealthLine.com.

Complicații și riscuri asociate circumciziei

Ca orice altă procedură chirurgicală, circumcizia este o procedură de rutină sigură, care poate prezenta o serie de riscuri. Cele mai frecvente complicații care pot apărea în urma acestei proceduri sunt sângerările, durerile, infecțiile locale, febră, miros neobișnuit sau secreții la vârful penisului. Trebuie să știi că incidența complicațiilor minore așa cum este cazul celor menționate anterior, este de aproximativ 3%.

De asemenea, pot să existe reacții adverse la anestezicul folosit în timpul intervenției chirurgicale, deși acestea sunt, în general, ușoare și controlate. Uneori, circumcizia poate să ducă la unele probleme la nivelul prepuțului. Spre exemplu, acesta ar putea fi tăiat prea scurt sau prea lung sau s-ar putea să nu se vindece în mod corespunzător. De asemenea, pielea rămasă s-ar putea reatașa la capătul penisului, ceea ce necesită o procedură chirurgicală minoră de reparație.

În cazuri mai rare, pot surveni probleme legate de vindecarea prepuțului sau de aspectul zonei operate, necesitând eventual intervenții corective suplimentare. Incidența complicațiilor grave, cum ar fi afectarea penisului, este extrem de scăzută, fiind estimată la 0,2%, și apare adesea în cazul circumciziilor efectuate în afara unui cadru spitalicesc, se mai menționează pe HealhLine.com.

Urmărește-ne pe Google News