De ce se pune usturoi la ferestre de Sfântul Andrei

Cine este Sfântul Andrei

Originar din Betsaida, o localitate din Galileea, Sfântul Apostol Andrei (n.n. – numele derivă din grecescul „Andreas”, care înseamnă „viteaz” sau „bărbătesc”) a fost alături de fratele său Sfântul Apostol Petru unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos. Cei doi frați erau fiii unui pescar pe numele Iona și își câștigau traiul practicând aceeași meserie.

Destinul lor a luat o turnură importantă atunci când l-au întâlnit pe Sfântul Ioan Botezătorul, care predica în deșertul Iordanului vestind venirea lui Mesia. Dorința de a-L urma pe Iisus Hristos s-a născut în el în momentul în care Sfântul Ioan a rostit cuvintele „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. Această revelație a deschis calea spre transformarea sa spirituală.

Chemarea oficială la apostolie a venit mai târziu, în timp ce pescuia alături de fratele său pe malul Mării Galileii. Potrivit Evangheliei după Matei, Iisus le-a adresat chemarea „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni”. Iar cei doi frați au lăsat de îndată mrejele și viața de pescari și au devenit ucenici ai Mântuitorului, potrivit site-ului Creștinortodox.ro.

Sfântul Andrei este recunoscut în tradiția creștină drept „cel dintâi chemat” la apostolie. El l-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă și a fost martor la minunile pe care El Le-a săvârșit și s-a pătruns de învățăturile Lui. Sfântul Andrei a suferit alături de ceilalți apostoli, asistând la chinurile și umilințele la care Mântuitorul a fost supus de iudei.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Sfântul Andrei – Ocrotitorul României

De-a lungul misiunii sale alături de Iisus Hristos, Sfântul Andrei a fost martor la nenumărate minuni și a trăit alături de ceilalți apostoli momentele dramatice ale patimilor Domnului, precum și triumful Învierii. După Învierea lui Hristos și pogorârea Duhului Sfânt, Sfântul Andrei a plecat în misiuni de evanghelizare, propovăduind în Asia Mică, Grecia și, conform tradiției, în teritoriile locuite de strămoșii românilor.

Potrivit tradiției, teologiei și mărturiilor istorice, Sfântul Apostol Andrei este cel care a propovăduit pentru prima dată Evanghelia pe teritoriul locuit de strămoșii noștri, geto-dacii. El a adus mesajul mântuirii pe aceste meleaguri, sădind semințele credinței creștine, care vor prinde rădăcini adânci în sufletul poporului român. Sfântul Andrei a murit ca martir în orașul Patras, fiind răstignit pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Data exactă a martiriului său rămâne incertă. Unii istorici plasează momentul în timpul persecuțiilor ordonate de împăratul Nero (anii 64-67 d.Hr.), iar alții în timpul domniei lui Domițian (81-96 d.Hr.). Sfântul Andrei este cel care a răspândit învățăturile creștine și mesajul Evangheliei în Scythia Minor, Dobrogea de astăzi, jucând un rol esențial în înrădăcinarea credinței creștine pe aceste meleaguri. El a fost proclamat în 1997 Ocrotitorul României.

Sfântul Andrei – „Apostolul lupilor”

Noaptea de Sfântul Andrei este încărcată de tradiții și de obiceiuri străvechi, unele dintre ele având rădăcini adânci în epoca dacilor. Această zi mai este cunoscută și sub denumirea de Ziua Lupului sau Gadinetul Șchiop, iar multe dintre credințele asociate cu aceasta sunt legate de simbolismul lupului în cultura dacică.

Potrivit tradiției, Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor” deoarece le-a transmis cuvântul Evangheliei geto-dacilor, aflăm de pe Doxologia.ro. Numele Apostolului Andrei are, așadar, o legătură directă cu lupii, derivând din vechea denumire a dacilor, „daoi”, care înseamnă „lupi”. De altfel, dacii înşişi îşi spuneau „lupi”. Lupul era un simbol sacru al dacilor, fiind asociat cu sanctuarele lor și era reprezentat pe steagul de luptă sub forma unui balaur cu cap de lup.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Legendele spun că acest animal a fost un aliat al dacilor în timpul căderii cetății Sarmizegetusa. De asemenea, tradiția spune că un lup căpetenie l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei în timpul misiunii sale în Scythia Minor, Dobrogea de azi, călăuzindu-l prin pustietăți până la Peștera Sfântului Andrei, locul care i-a servit drept adăpost. În ziua de 30 noiembrie, lupul devine un personaj mitologic, fiind perceput ca mai agil și mai periculos decât de obicei. Tradiția populară susține că lupul capătă abilitatea de a-și îndoi gâtul țeapăn, devenind astfel imbatabil în urmărirea prăzii. Din această credință s-a născut expresia „își vede lupul coada”.

Datini și obiceiuri de Sfântul Andrei

Tradițiile de Sfântul Andrei, păstrate de-a lungul veacurilor, îmbină elemente precreștine și creștine, reflectând spiritualitatea complexă a poporului nostru. pentru a se feri de ghinion și de primejdii, românii respectă și astăzi numeroase tradiții în această zi. Se crede că activitățile casnice, cum ar fi măturatul, aruncarea gunoiului sau pieptănatul, atrag lupii și alte rele asupra gospodăriei, relatează Creștinortodox.ro.

În ziua de Sfântul Andrei, oamenii nu dau lucruri cu împrumut și nu fac treburi gospodărești pentru a fi feriți de boli și de necazuri. Ca și în cazul altor sărbători importante din an, credința populară asociază respectarea prescripțiilor sărbătorii creștine cu sănătatea. De asemenea, în această zi sfântă nu se rânesc grajdurile și nu se face zgomot în interiorul acestora.

Un alt detaliu fascinant al tradiției populare este acela că în noaptea de Sfântul Andrei, toate animalele ar începe să vorbească, iar cei care ascultă ce spun acestea se zice că vor muri curând. Ziua Sfântului Andrei este considerată periculoasă și pentru călătorii deoarece se spune că lupii pornesc în haită, amenințând oamenii care se încumetă să plece la drum. Se crede că, la miezul nopții, cerurile se deschid, iar spiritele se întorc pe Pământ, motiv pentru care sărbătoarea de Sfântul Andrei este supranumită Halloweenul românesc. Pentru a proteja casele, femeile prepară mâncare cu usturoi pentru toți membrii familiei. 

De ce se pune usturoi la ferestre de Sfântul Andrei

Așa cum spuneam, noaptea dinaintea Zilei Sfântului Andrei este considerată unul dintre acele momente în care hotarul dintre văzut și nevăzut se risipește, iar una dintre cele mai cunoscute metode pentru a alunga strigoii o reprezintă usturoiul.

Conform tradiției, acesta are puteri magice pentru îndepărtarea spiritelor rele, iar pentru a se feri de spiritele malefice, oamenii obișnuiesc să pună usturoi la ferestrele casei, în timp ce alții ung porțile, tocurile ușilor, pragurile, scările, clanțele, hornul sobei, pervazurile, țâțânile și chiar și țâțele vacilor și ale caprelor pentru ca strigoii să nu aibă nici un fel de putere asupra omului, dar nici asupra casei acestuia ori asupra vitelor lui.

Adesea, unii credincioși puneau usturoi chiar și în leagănul nou-născutului lor, iar mireasa purta usturoi în pantofi atunci când se ducea la cununie. De asemenea, uneori, unii agață funii împletite la ferestre și la uși, pun căpățâni de usturoi la colțurile mesei. A doua zi, căpățânile de usturoi sunt sfințite la biserică în timpul slujbei, iar apoi sunt păstrate la icoane deoarece se spune că acestea îi vor feri pe membrii familiei de boli și vor păzi gospodăria de duhurile rele tot timpul anului.

În același timp, sunt unii oameni care mănâncă din belșug acest condiment, în timp ce alții preferă să se ungă cu usturoi pe frunte, pe piept, pe spate și la încheieturile trupului. În mediul rural, usturoiul este folosit și pentru a proteja vitele și grajdurile unde acestea sunt adăpostite, notează Romania Insider. O altă metodă folosită în unele regiuni ale țării este ungerea coarnelor vitelor cu usturoi zdrobit ori cu mujdei.

Când mai este folosit usturoiul împotriva spiritelor rele

Se crede că mirosul de usturoi este atât de puternic, încât nici o ființă malefică nu poate pătrunde în spațiul protejat. Usturoiul pe care oamenii îl folosesc la practicile de apărare împotriva spiritelor malefice este „menit” cu un an înainte, tot în noaptea Sfântului Andrei, când are loc o ceremonie de „păzire a usturoiului” la care participă fetele şi flăcăii din sat.

În seara zilei de 29 noiembrie, aceștia se adună într-o cameră unde așază pe o masă mai multe căciuli cu usturoi, împrejmuite cu tămâie, smirnă şi câteva lumânări de la Paşti aprinse. Apoi pun pe masă diferite feluri de mâncare, mănâncă, vorbesc şi râd până în zori, în timp ce usturoiul capătă calităţile necesare protejării împotriva strigoilor.

Usturoiul mai servește și pe post de remediu terapeutic, aduce pețitori, iar pentru asta trebuie purtat la brâu. Totodată, în multe culturi din lume se crede că usturoiul are puteri binefăcătoare, cum ar fi în Grecia, în țările scandinave, în regiunea de nord a Germaniei, în Asia Mică și în America Centrală. În multe alte locuri se crede că usturoiul ferește de vrăji și era sau chiar mai este purtat pe post de talisman. Usturoiul este folosit pe post de scut împotriva duhurilor rele nu doar de Sfântul Andrei, ci și în ajunul Sfântului Gheorghe și chiar de Rusalii. În plus, în ajunul Sfântului Andrei, la amurg, cei credincioşi se roagă în fața icoanelor pentru ca bunul Dumnezeu să îi apere de asaltul strigoilor.

Foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News