De dragul amantului, mama m-a trimis la pușcărie

Vă scriu și ochii mi s-au umplut de lacrimi. îmi plâng soarta și tinerețea pierdută după gratiile închisorii, din cauza unei mame denaturate. Cea care mi-a dat viață m-a făcut să ajung în această situație, iar acum nu se mai gândește la mine.

Am avut o familie frumoasă până la vârsta de 16 ani. îmi plăcea să cred că mama și tata erau modelele mele. îmi doream să am, la rândul meu, o asemenea familie unită.

Mama avea numai 18 ani când m-a adus pe lume. Cea mai frumoasă parte a vieții ei și-a irosit-o crescându-mă pe mine. Chiar dacă a crescut un băiat care nu a dezamăgit-o niciodată, olimpic național, mama nu s-a mulțumit cu asta. A plecat peste mări și țări să își caute fericirea pe care aici, spunea ea, nu a putut să o găsească fiindcă am apărut eu.

Dezastrul a început când eu eram în clasa a X-a la liceul economic. La insistențele tatălui meu, mama s-a înscris la școala de șoferi. Instructorul, un băiat cu vreo 6 ani mai mare decât mine, o lua zilnic de la scara blocului pentru a merge la ore.

Nici eu, nici tata nu am găsit că ar fi un lucru ciudat. Tata o încuraja mereu pe mama să învețe și să își ia permisul pentru a obține o slujbă mai bună, cu un salariu mai mare.

Recomandări

Călin Georgescu, retorică pe placul lui Vladimir Putin: „România nu are obligații față de NATO”

și-a luat permisul din prima. Făcuse mult mai multe ore decât cele incluse în programul de la școală. Instructorul petrecea cu ea 3-4 ore zilnic.

— Georgeta, îi spunea tata, îmi place că l-ai găsit pe băiatul ăsta, instructorul. Văd că se implică foarte mult, fără să se uite la ceas când trebuie să încheie șe-dința.

— Așa e. Mironel e foarte dedicat meseriei.

După ce și-a luat permisul, mama a continuat să se întâlnească cu Mironel. Ne spunea că o ajută până îi intră în reflex anumite gesturi. Fiind atât de tânăr, tata nu l-a suspectat niciodată de nimic. Mama se întorcea tot mai degajată. Nu se mai ocupa de treburile casnice ca înainte, uneori nici nu mă întreba ce fac. După vreo două luni, și-a făcut bagajele și ne-a anunțat că pleacă.

— Marius, tu ești băiat mare acum. Te descurci fără mama. O să rămâi cu tatăl tău.

— Dar tu unde pleci, mamă?

— Mă duc în restul vieții mele. Până acum, am trăit doar o parte, am avut grijă de tine, te-am făcut mare. Acum a venit momentul să fac ceva pentru mine.

— și alături de noi nu poți face asta?

— Nu, Marius, nu pot. Pentru că inima mea se află în altă parte.

— Unde, mamă?

— în Italia. Eu și Mironel plecăm în Italia.

Recomandări

Klaus Iohannis a aprobat declasificarea informațiilor prezentate de SRI, SIE și MAI, în ședința CSAT: Campania lui Călin Georgescu a fost finanțată de un „donator”

— Mamă, nici nu mi-am imaginat că poți face asta. La mine nu te gândești? Mai am doi ani de liceu! Băiatul ăla e puțin mai mare decât mine!

— Tocmai, Marius. Asta înseamnă că ești băiat mare și te descurci singur. Mâine-poimâine te cuplezi și tu cu o fată și o să uiți de mine!

Mama a plecat lăsându-ne îndurerați. Eu și tata nu am știut cum să ne descurcăm fără ea. întreaga noastră existență a fost bulversată. Tata a preluat partea cu gătitul și făcutul cumpărăturilor, eu mă ocupam de curățenie și duceam gunoiul. Ne călcam fiecare hainele așa cum ne pricepeam.

Durerea l-a împins pe tata în patima alcoolului. Venea acasă tot mai târziu, beat. Eu, dintr-un olimpic, am ajuns să am numai note de 2 și 3. Am rămas repetent. Diriginta, care ținea foarte mult la mine, nu înțelegea ce s-a întâmplat. Mi-a cerut să chem un părinte la școală ca să discute cu el.

I-am spus tatei. Acesta a mers la școală beat, a început să vorbească urât, a înjurat-o și a amenințat-o cu moartea. Nu avem cu cine să vorbesc despre situația din familia mea. Singura noastră rudă apropiată era tanti Ana, sora mamei, cu vreo 10 ani mai mare decât ea.

într-o zi, nu am mai rezistat și m-am dus la tanti Ana.

Recomandări

Marcel Ciolacu: „O voi sprijini pe Elena Lasconi în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale”

— Mătușică, ajută-mă că nu mai pot!

— Ce ai pățit, Marius? Intră, îți fac o cafea!

— Nu beau cafea, mulțumesc! Doar ceai.

— Fumezi?

— Nu, nu fumez.

— Ia încearcă să fumezi și o să vezi cum uiți de mama. țigările te ajută să scapi de supărare.

— Tata a devenit alcoolic. Dacă încep și eu să fumez, unde ajung?

— în Italia, la mama ta!

— Cum așa, tanti Ana? Cum aș putea să ajung la mama, în Italia? Mi-e așa dor de ea!

Tanti Ana mi-a zis că, dacă mă apu-cam de fumat, mă ajuta ea să ajung la mama. Am avut încredere în mătușa mea și am făcut așa cum m-a sfătuit. Am început să fumez. Problema era că țigările pe care mi le-a dat erau droguri. Numai că eu nu știam. Am început să trec pe la tanti în fiecare zi, ca să mă învețe cum să ajung la mama. în scurt timp, eram dependent.

Tanti Ana a început să îmi ceară banii pe țigări. Ca să i le plătesc, furam de la tata. Oricum, de cele mai multe ori nu știa câți bani avea în portofel. Nevoia mea de a consuma a devenit tot mai mare. îmi trebuiau din ce în ce mai mulți bani. Am început să fur din casă lucruri și să le vând. Tata, adâncit în durerea lui, nu a observat decât când a fost prea târziu. Când am împlinit 18 ani, ca „dar” de neuitat, mătușa mi-a zis:

— Marius, a venit momentul să te trimit în Italia!

— Mă ajuți să ajung la mama, mătuși-co?

— Da. ți-am luat bilet de avion. La noapte, pleci. Maică-ta o să te aștepte la aeroport.

— Mămicuța mea dragă! știam eu că mă iubește!

— Hai, Marius, ia și fumează ca să prinzi curaj!

Mătușa mi-a făcut bagajul: un rucsac pe care aveam să îl țin cu mine în avion. Fiind sub efectul drogului, nu știam ce a pus în el. Pe interior, a ascuns câteva pungi cu cocaină. Le-a cusut în căptușeala rucsacului. Pentru a masca totul, a mai strecurat în el două tricouri, o pereche de bermude, una de șosete și o șapcă.

Abia așteptam să îmi strâng mama în

brațe. Visam cum ea se întorcea acasă și viața noastră ar fi fost ca înainte, frumoasă și lipsită de griji. M-am îmbarcat în avionul cu destinația Italia. La con-trolul de aici, nu am fost depistat. însă, după ce am aterizat, am fost preluat de doi carabinieri. Mi-au pus cătușe, mi-au luat rucsacul și m-au băgat într-o cameră. Nu înțelegeam ce spuneau. Eram tare speriat.

— Vă rog să mă lăsați să plec! Mama mă așteaptă. Nu am văzut-o de doi ani!

Nu știam adresa ei, nu aveam nici măcar un număr de telefon. Le-am spus numele ei, însă nu a fost de găsit. Mi-a devenit tot mai clar faptul că mătușa îmi înscenase traficul de droguri. Ceea ce nu știam era faptul că propria mea mamă venise cu ideea ca tanti Ana să mă trimită în Italia cu drogurile. Amândouă făceau parte dintr-o rețea de traficanți. Mironel era cel care le ademenise, încă de pe vremea când mama îi era cursantă, la școala de șoferi.

și astfel am ajuns în închisoare, la 18 ani abia împliniți. Dacă în felul acesta a avut loc inițierea mea în viață, mă întreb ce mă așteaptă mai târziu. Sunt condamnat la 10 ani.

Când voi ieși de aici, mă voi apropia de 30 de ani. închisoarea m-a transformat într-un ucigaș. Dacă astăzi aș avea-o în față pe cea care mi-a dat viață, nu aș putea să răspund de faptele mele. Lipsa și dorul ei m-au adus în halul ăsta.

și, dacă nu era destul iadul în care mă zbat zi de zi, un alt necaz m-a lovit. Tata a fost găsit mort în casă. Nu am avut permisiune să merg la înmormântarea lui.

— Ce să cauți, mă, la înmormântare? m-a întrebat ironic un gardian. Numai tu l-ai băgat în pământ. Dacă aveam un copil ca tine, îl călcam în picioare. De aici nu mai ieși până nu îți revii, măi băiatule, ai înțeles?

Am lăsat capul în pământ. Nu eu l-am băgat în pământ, ci mama. Doar că el nu știe povestea mea…

Povestea de viață prezentată în acest material este ficțională. Unele întâmplări sunt inspirate din viața reală, dar numele personajelor și anumite aspecte au fost modificate.

Urmărește-ne pe Google News