Pentru că ne aflăm în plin post al Paştelui este bine de ştiut că această perioadă nu se traduce neapărat în hrană săracă în conţinut, ci, dimpotrivă, reprezintă şi o cură de detoxifiere în care putem mânca sănătos şi fără carne, ouă sau produse lactate. Postul reprezintă un moment al purificării sufleteşti, dar şi trupeşti.
Astfel, înainte de a ne apuca de postit e bine să ştim care sunt elementele esenţiale unei alimentaţii vegetariene echilibrate. Regimul de post trebuie să cuprindă alimente bogate în fier şi calciu pentru a ne menţine cât mai energici, dar şi în porumb, grâu, orez, fasole, linte, mazăre, nuci şi produse din soia.
Ingrediente: 3 morcovi, o ţelină, doi ardei graşi, două cepe uscate, doi cartofi, tăiţei de post, 0,5 l suc de roşii, delicat, ulei, pătrunjel.
Preparare: Se curăţă legumele se taie mărunt sau se dau pe răzătoare şi se pun la fiert într-o oală acoperită, circa 45 de minute. Se adaugă sucul de roşii şi delicatul şi se mai clocoteşte încă 15 minute, apoi se adaugă tăieţeii de post. Dacă sunt fierte şi legumele, şi tăiţeii se opreşte focul şi se adaugă câteva linguri de ulei şi pătrunjelul tocat fin. Se poate consuma atât fierbinte, cât şi rece.
Ingrediente: 600 g mazăre, 600 g cartofi, 250 g morcovi, 100 g păstârnac, două cepe, 30 g margarină vegetală, mărar, delicat, mărar.
Preparare: Legumele se curăţă, se taie în bucăţi mari şi se fierb bine, într-o oală de circa trei litri, împreună cu mazărea, aproximativ o oră. Când sunt fierte, se scot, se pasează cu mixerul sau cu o furculiţă, şi se trec prin sită. Piureul obţinut se pune în supa în care au fiert legumele, cu delicat, şi se clocoteşte circa 10 minute. După aceea se ia supa de pe foc şi se adaugă mărarul şi margarina. Se poate servi cu crutoane.
Ingrediente: o varză murată, 3-4 cepe, un morcov, două căni de orez, o cutie de ciuperci conservate, o legătură de pătrunjel, o legătură de mărar, sare, piper, două cutii de roşii decojite.
Preparare: Ceapa se curăţă, se toacă mărunt şi se căleşte împreună cu morcovul şi ţelina curăţate şi date pe răzătoare şi cu orezul spălat foarte bine. Se adaugă verdeaţa tocată (pătrunjelul şi mărarul), sare, piper, roşiile decojite şi tăiate mărunt, dar şi ciupercile spălate şi tocate.
Se călesc împreună 10-15 minute şi se lasă să se răcească. Pe foile de varză se pune câte o lingură din compoziţia călită. Se formează sărmăluţe şi se aşază circular, în straturi, într-o cratiţă, pe un pat din varză tocată fideluţă. Deasupra se pune tot varză tocată fin. Se umple cratiţa cu apă astfel încât sarmalele să fie acoperite şi se fierb la foc potrivit o oră, după care se adăugă suc de roşii, cimbru şi câteva foi de dafin şi se pun în cuptor încă o oră.
Ingrediente: două kg praz, 3-4 linguri de ulei, 200 g măsline negre, 3 linguri de bulion, sare, piper, delicat, pătrunjel, lămâie.
Preparare: Prazul se spală bine şi se taie bucăţi de 3-4 cm lungime, partea albă, iar cea verde, cât mai mărunt. Tot prazul tocat se pune într-o cratiţă cu ulei, sare, piper şi delicat, după gust şi se căleşte la foc potrivit. După 5-10 minute se adaugă o cană de apă şi se lasă să fiarbă înăbuşit, până scade apa. Se adaugă apoi măslinele şi 3 linguri de bulion dizolvate într-o ceşcuţă cu apă. Se lasă să fiarbă la foc mic încă 15 minute. Se serveşte cu pătrunjel şi lămâie.
Ingrediente: un pachet de şniţele (15-16 bucăţi), o cană de pesmet, delicat, 3-4 căţei de usturoi, pastă de ardei iute, ulei.
Preparare: Se pun la fiert şniţelele într-o oală, cam 15 minute, cu o lingură de delicat. Usturoiul se curăţă şi de taie în două, iar pesmetul se pune într-o farfurie adâncă. Când sunt fierte bucăţile de soia, se pune uleiul la încins într-o tigaie încăpătoare. Se scot şniţelele din apă şi se trec imediat prin pesmet, pe ambele părţi.
Se pun în tigaie şi se lasă câteva minute să se rumenească pesmetul. Se scot cu o paletă pe un platou şi se servesc cu garnitură de orez sau cu piure şi eventual cu pastă de ardei iute.
Ingrediente: două căni cu orez, 200 g alune decojite, o lingură de margarină, delicat, sare, doi ardei iuţi.
Preparare: Se spală orezul foarte bine şi, de asemenea, alunele ca să nu mai aibă sare pe ele. Se pune la fiert un litru de apă, cu sare, delicat şi margarină. Când începe să fiarbă se adaugă orezul scurs de apă şi se lasă pe foc 10 minute, amestecând continuu, ca să nu se lipească de vas.
Se adaugă alunele şi se mai dă într-un clocot, apoi se ia de pe aragaz. Se lasă cinci minute acoperit şi se serveşte, după gust, cu ketchup dulce sau iute, cu sos de ardei iute sau cu felii de ardei iute proaspăt.
Ingrediente: un kg de cartofi, o ceapă mare, 3-4 căţei de usturoi, sare, 3 linguri de margarină vegetală, delicat, ulei.
Preparare: Cartofii se curăţă de coajă, se taie în cuburi de 2-3 cm şi se pun la fiert cu puţină sare. Când sunt gata (atunci când se sfărâmă dacă îi înţepi cu furculiţa) se scurg de apă şi se pisează cu furculiţa, cu telul special pentru piure sau cu mixerul, până se obţine o pastă foarte fină.
Separat, ceapa tocată foarte mărunt sau dată pe răzătoarea mică se căleşte într-o tigaie acoperită, ca să se înăbuşe. Usturoiul se curăţă şi se pisează foarte bine. După ce sunt gata toate acestea, se amestecă foarte bine, cu margarină şi cu delicat. Se serveşte cald.
Ingrediente: 3 cartofi, două felii de pâine, două linguri de ulei, două cepe mari, 6-7 căţei de usturoi, 8 linguri de nucă măcinată, sare, o linguriţă de busuioc uscat sau un vârf de cuţit de ienibahar, coriandru, pătrunjel verde, ulei, o cană de făină.
Preparare: Cartofii se curăţă, se spală şi se dau pe răzătoarea mică. Pâinea se pune la înmuiat în apă, se stoarce şi se pune peste cartofii raşi. Ceapa se toacă foarte fin, iar usturoiul se pisează. Ambele se pun în vasul cu cartofi. Se adaugă nuca pisată, pătrunjelul şi celelalte condimente şi se amestecă foarte bine.
Din compoziţia omogenizată, lăsată 10 minute ca să prindă aromă, se formează chifteluţe rotunde, mici sau de mărime medie şi se trec prin făină. Se prăjesc în ulei bine încins, până se rumenesc şi se scot într-un vas pe un şerveţel, ca să nu rămână îmbibate de ulei. Se servesc cu cartofi natur, piure sau orez şi cu sos de legume, dulce ori picant.
Ingrediente: o jumătate de kilogram de ciuperci proaspete, 4 cepe, două linguri de ulei, o linguriţă de sare, 3 linguri de pătrunjel vede tocat mărunt, 5 căţei de usturoi.
Preparare: Se curăţă ciupercile, se spală foarte bine şi se taie în felii subţiri. Ceapa se taie foarte mărunt şi se căleşte într-o crăticioară sau într-o tigaie, cu două linguri de ulei şi puţină apă, lăsându-se să se înăbuşe 10 minute.
Se adaugă ciupercile tocate şi se mai completează cu puţină apă, continuându-se fierberea până scade toată apa din vas. Separat, se curăţă usturoiul şi se toacă foarte mărunt sau se pisează. Când ciupercile sunt fragede, usturoiul se pune deasupra şi se mai călesc împreună 5 minute. Pătrunjelul, tocat foarte fin se pune în vas când sunt gata.
Ingrediente: 10 ardei graşi, două cepe mari, 3 morcovi, sare după gust, patrunjel, două linguri de granule de soia înmuiate în apă caldă, delicat, o lingură de ulei, puţin ienibahar, bulion sau roşii.
Preparare: Se taie capacul ardeilor şi se curăţă de seminţe. Se spală şi se lasă cu gura în jos. Ceapa se toacă mărunt şi se căleşte împreună cu morcovii, în ulei, cu sare şi puţină apă, apoi se toarnă orezul spălat şi două pahare de apă.
Se lasă să fiarbă cam 15 minute şi se adaugă frunzele de pătrunjel şi granulele din soia înmuiate şi stoarse. Ardeii se umplu cam trei sferturi cu acest amestec, se acoperă cu acel căpăcel tăiat de la ei sau cu o felie de roşie ori una de morcov crud, se aşază într-o cratiţă, se acoperă cu apă şi se bagă în cuptor. Când apa a scăzut pe jumătate, se pun 2-3 roşii tăiate cubuleţe, fără piele, sau două linguri de bulion. Se mai lasă la cuptor încă 30 de minute.
Ingrediente: 2-3 cepe mari, doi castraveţi proaspeţi sau muraţi, doi ardei graşi, 3 roşii, o vânătă, 3-4 cartofi, un dovlecel mare, sare, o legătură de pătrunjel, delicat, bulion, ulei, piper, foi de dafin.
Preparare: Se curăţă legumele şi se spală. Ceapa se taie mărunt şi se căleşte într-o cratiţă încăpătoare, în ulei suficient. Până este gata ceapa, se taie felii castaveţii muraţi (dacă sunt proaspeţi trebuie curăţaţi de coajă), ardeii (în fâşii lungi de 3 cm şi înguste de 0,5 cm), dovlecelul curăţat de coajă (în cubuleţe), cartofii (cubuleţe), vinetele curăţate de coajă (cubuleţe).
Toate acestea se pun peste ceapă, cu 2-3 căni de apă. Se lasă să fiarbă circa 45 de minute, cu sare, puţin piper şi câteva foi de dafin şi se adaugă roşiile curăţate de coajă şi tăiate mărunt. După alte 10 minute se pune pătrunjelul tocat mărunt şi se bagă cratiţa în cuptor, până mai scade.
Urzicile se pot mânca doar până în Joia Mare
În perioada postului se mănâncă doar anumite alimente, cu excepţia zilelor speciale în care se acordă dezlegare la ulei şi carne de peşte. În privinţa alimentelor permise, credinţa populară spune că urzicile se pot consuma doar până în Joia Mare, când încep să înflorească şi nu mai sunt bune de mâncat.
În plus, ele sunt considerate atinse de păcat, din cauză că Mântuitorul a fost bătut cu urzici înainte de Răstignire. Tot credinţa populară le acordă, însă, acestor plante şi puteri magice: se spune că înnoiesc sângele aceluia care le mănâncă şi îi prelungesc viaţa.
Sunt permise
Legumele, fructele, produsele din soia, halvaua, biscuiţii, produsele de patiserie făcute fără vreun ingredient din cele interzise, dulceţurile, mierea, fulgii de orice fel (orz, ovăz, porumb etc), mămăliga, murăturile, zacusca şi măslinele.
Nu sunt permise
Ouăle, laptele şi produsele lactate şi carnea (cu excepţia celei de peşte, în zilele de 25 martie şi 12 aprilie)
Postul Paştelui este cel mai important şi durează 49 de zile
Credincioşii ortodocşi au intrat de ieri, în Postul Paştelui. Vreme de şapte săptămâni, cei care vor să întâmpine purificaţi Sărbătoarea Învierii Domnului se vor abţine de la mâncare şi băutură, dar şi de la gânduri rele, pofte sau patimi trupeşti ori sufleteşti.
Postul Paştelui este cel mai lung din perioada anului bisericesc, având 49 de zile. Durata lui se leagă de postul ţinut în deşert de însuşi Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de începutul propovăduirii Sale. Durata nu a fost, însă, mereu aceeaşi.
La începuturile creştinismului, credincioşii posteau de la o zi, cea de dinaintea Învierii, până la o săptămână. Din secolul al IV-lea, există dovezi că el dura deja 40 de zile, apoi, şase săptămâni, pentru ca mai târziu să se fixeze la şapte săptămâni, adică 49 de zile. Ultima dintre acestea, cea denumită a Patimilor, e dedicată unui post mai sever, fiind şi săptămâna Răstignirii.
Constituţiile Apostolice prescriu pentru acea ultimă săptămână ajunarea (abţinerea de la orice fel de hrană – n.r.) începând de luni până vineri şi sâmbătă, “mâncând numai pâine, sare, fructe uscate şi bând numai apă”, iar vineri şi sâmbătă “cei ce pot să nu guste nimic, până la cântarea de noapte a cocoşului. Cine, însă, din cauza slăbiciunii, nu poate ajuna amândouă zilele să ajuneze cel puţin
Postul Paştelui sau al Patruzecimii este privit drept cel mai important dintre toate posturile şi cel mai nimerit prilej de curăţire de păcate, prin rugăciune, fapte de milostenie şi primirea Sfintelor Taine ale Pocăinţei şi Împărtăşaniei.
Concurs Libertatea
Prietenii îţi laudă ciorbele şi mâncărurile pe care le faci? ţi se spune că nimeni nu te întrece când e vorba de prăjituri?
Dacă răspunsul la aceste întrebări e da, atunci e clar că eşti un expert sau o expertă în tainele bucătăriei.
Fă-ţi o fotografie cu mâncarea care îţi iese cel mai bine şi trimite- o împreună cu reţeta şi datele tale personale pe e-mail la retete@libertatea.ro sau pe adresa Ziarul Libertatea, supliment reţete, bd.Dimitrie Pompeiu nr.6, sector 2, Bucureşti şi poţi câştiga un set de accesorii pentru bucătărie, oferite de Libertatea.