ComenteazăCe este?
Este o stare de tulburare a stării de afectivitate normale în care fiecare om, în mod subiectiv, o percepe în felul lui. Ea reprezintă, din punct de vedere al definiţiei, scăderea funcţiei psihice în mod global, adică a atenţiei, memoriei, dispoziţiei, voinţei, comportamentului sau a capacităţii de gândire.
Cauze: La modul general, cauzele depresiei se împart în două:
- cauze genetice, în sensul că omul se naşte cu o anumită predispoziţie moştenită genetic şi, indiferent de condiţiile de viaţă, el va face depresie cu episoade depresive majore, cronice. Asta înseamnă că persoana respectivă va avea nevoie de tratament toată viaţă.
- cauze reactive, psihologice – din cauza anumitor condiţii din exterior, omul poate dezvolta stări depresive, dar care nu ajung la intensitatea unui episod depresiv major. Mai sunt şi cauzele secundare provenite din pricina altor boli sau a unor tratamente medicamentoase, precum şi în urma traumatismelor craniene.
Manifestările bolii
Fie că e vorba de copii, adolescenţi sau adulţi, semnele depresiei sunt uşor de depistat:
- dificultăţi de concentrare;
- tulburări de somn;
- reducerea apetitului alimentar;
- anxietate, tensiune interioară, iritabilitate;
- oboseală;
- pesimism (gânduri de vinovăţie, de inferioritate); În cazuri severe, pacienţii descriu existenţa unor idei de inutilitate şi incurabilitate uneori chiar şi idei sau gânduri recurente de autovătămare sau suicid.
Poate fi prevenită?
Depresia se poate preveni până la un punct. Aşa cum se cer investigaţii de sânge anual, în care medicul caută anumiţi parametri tocmai pentru a putea preveni un eventual diabet sau orice altă boală, tot aşa ar trebui ca fiecare om să meargă anual la un control psihiatric obligatoriu. Acest aspect este foarte important, mai ales pentru persoanele care se ştiu cu risc genetic.
De foarte mare ajutor este şi sprijinul social sau cel al familiei, care contează enorm pentru orice persoană bolnavă şi nu numai. Ajutorul celor apropiaţi face uneori chiar şi cât jumătate din tratament. În general, oamenii singuri sau cei care nu mai comunică în familiile lor sunt mult mai predispuşi la depresie, mai ales în perioadele de sărbători.
Ce este de făcut
Dr. Giosa a explicat pentru Libertatea cum ar trebui procedat în cazul în care tu sau un al apropiat al tău suferă de această boală: “Depresia nu e un motiv pentru care să te simţi handicapat sau mai slab decît ceilalţi pentru că, până la un punct, tristeţea face parte din gama normală şi obligatorie a trăirilor omeneşti. Trebuie să ne asumăm identitatea de oameni şi faptul că viaţa ne poate duce şi la momente de cumpănă sau de tristeţe. Nu e o soluţie să negi, să ascunzi sau să nu recunoşti problemele pe care le ai. E important să fii înţelept şi să ceri ajutor de specialitate. Sunt persoane care, din păcate, ajung la medic prea târziu”. De altfel, statisticile indică faptul că peste doar 15 ani, depresivii vor fi aproape la fel de numeroşi precum cei infectaţi cu HIV.
15% dintre bolnavi se sinucid anual
Sărbătorile sunt asociate cu starea de bine, bucuria, tihna, însă puţină lume ştie că “fericirea din reclame” care abundă la televizor îi împinge pe depresivi la sinucidere.
Potrivit unui studiu efectuat la nivel mondial, din cauza presiunii financiare (oamenii îşi doresc să marcheze momentele importante prin a oferi şi a-şi oferi cadouri), cei mai mulţi depresivi sunt diagnosticaţi de sărbători.
S-a constatat că depresia afectează celulele nervoase din partea frontala a cortexului cerebral, parte a creierului responsabilă cu “optimismul”.
Până în 2030 depresia va fi a doua cea mai mare cauză de handicap medical după hiv/sida .
O estimare recentă a arătat că trei sferturi din populaţia SUA foloseşte antidepresive.
Femeile sunt mai predispuse la depresie din cauza hormonului estrogen. La menopauză, femeile au cel mai înalt risc de a suferi de această boală.
Depresia se asociază cu densitatea minerală osoasă scăzută. Femeile depresive suferă de multe ori de osteoporoză.
Aproximativ 15% dintre persoanele care suferă de depresie se sinucid în fiecare an.
Peste 6% din copii suferă de depresie şi aproximativ 4,9% suferă de depresie majoră.
Persoanele depresive răcesc mai des decât alte persoane.
Depresia provocată de vreme «se drege» cu banane şi ciocolată
Pe lângă problemele de zi cu zi, şi vremea închisă poate influenţa starea de sănătate, activitatea zilnică, starea emoţională sau starea psihică, susţine psihologul Mihaela Sindie. Aceasta stare este caracterizată de lipsa chefului, de starea de moleşeală, tristeţe, senzaţie exagerată de somn şi se numeşte tulburare afectivă sezonieră.
”Mai mult, din cauza acestei depresii cauzate de vremea urâtă, poate fi dereglat şi apetitul, atât prin exces, cât şi prin lipsa poftel de mâncare”, subliniază specialistul. De vină pentru toate acestea sunt lipsa luminii şi a căldurii soarelui, deoarece influenţează direct secreţia de serotonină si melatonină, prima responsabilă pentru starea de bine, iar a doua, pentru ritmul somn-veghe.
”Pentru a contracara efectele depresiei sezoniere se recomandă cât mai multe activităţi în aer liber: mers pe munte, exerciţii fizice şi plimbări, în general. De asemenea, sunt perfecte pentru ridicarea moralului bananele şi ciocolata, care stimulează secreţia hormonului fericirii”, a mai spus Mihaela Sindie. (Corina Rob)