Cuprins:
Despre descântece
Vei auzi adesea cuvântul descântec în zonele rurale. Totodată, îl vei auzi alături de cuvântul deochi. Descântecul este, de fapt, un leac menit să vindece o persoană, fie de o „vrajă”, de un blestem sau de o boală.
Se spune că descântecul, ca să aibă putere, trebuie rostit de o persoană cu har. De altfel, aceste formule, poezii sau cântece sunt transmise pe cale orală.
O superstiție spune că nu e bine ca descântecul să fie învățat, scris sau să fie dat mai departe pe foaie. El trebuie „furat”, adică cei care îl învață să o facă trăgând cu urechea.
Totodată, descântece sunt rostite ca să alunge duhurile rele și necazurile care se arată la orizont. De exemplu, o superstiție spune că, dacă îți cântă cucuveaua pe casă, va muri cineva din casă. Ei bine, în acest caz bătrânii rostesc descântece ca să alunge moartea și spiritele rele care s-au adunat.
Ele mai sunt folosite și pentru fete sau copii. Se spune că atunci când o fată este foarte frumoasă sau un copil este foarte drăguț, ei sunt deocheați. Nu toate persoanele au puterea de a deochea, la fel cum nu toți au puterea de a descânta.
Atunci când o persoană e deocheată, o durere de cap se instalează rapid, la fel ca o senzație de greață și o „pâclă” pe ochi. Cel care face descântecul trebuie să pună mâna pe capul celui deocheat și să rostească formulele auzite din bătrâni.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_9ec7fcf7deb015081503f095201e7fec.jpg)
Din popor se crede că persoana își revine instant, dacă cel/cea care a descântat-o are har.
Cum te protejezi de deochi
Există mai multe modalități de a te proteja de deochi. Din bătrâni se spune că bebelușii ar trebui să poarte un șnur roșu la mână sau ceva roșu pe ei ca să nu fie deocheați.
Alte superstiții includ să porți lenjeria intimă pe dos, ca să te ferești de deochi.
O altă modalitate este ca cel care se miră și deoache să scuipe de trei ori persoana ca să nu o deoache.
În alte culturi există talismane care protejează oamenii de farmece, vrăji, blesteme sau deochi. De exemplu, în Turcia există un talisman sub formă de ochi albastru de sticlă.
Se numește Nazar Boncugu și este un mărțișor de sticlă artizanal folosit pe scară largă în Turcia pentru a alunga spiritele rele.
Acestea sunt confecționate din sticlă topită în cuptoare și modelate cu unelte de fier subțiri și groase pentru a semăna cu un ochi.
Ele sunt folosite ca accesorii sau decorațiuni și se crede că au efecte pozitive în viața de zi cu zi, în special în momente precum nașterile, circumciziile și căsătoriile.
Fabricarea sticlei este o ocupație tradițională în vestul Turciei, unde este transmisă din generație în generație în contextul relațiilor maestru-învățător.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_fac8a8d683edf2c5a5faef8d15acfa2b.jpg)
În Egipt, wadjet sau ochiul lui Horus este talismanul care îi protejează pe oameni de rele.
Wadjet a fost una dintre cele mai vechi zeități egiptene. A devenit zeița oficială a monarhiei când Egiptul Inferior a fuzionat cu Egiptul Superior, în jurul anului 3500 î.Hr. Treaba lui Wadjet era să îi păzească pe regii Egiptului și să îi protejeze de dușmanii lor.
Wadjet lua cel mai adesea forma unei cobre, care lovea dușmanii regelui, dacă acesta era amenințat.
În Egiptul antic, cobra era un animal foarte puternic și prestigios, simbolizând regalitatea și suveranitatea. Cu toate acestea, Wadjet putea lua și forma unei leoaice.
În Mexic, tot un ochi este talismanul care îi păzește pe oameni de rele. Se numește Ojo de Venado (ochiul de cerb) și este o formă mexicană de protecție magică împotriva spiritelor rele.
Talismanul este realizat din semințe de fasole de catifea, de culoare maro închis, iar în limba engleză se numește Velvet Bean.
Această plantă este una dintre numeroasele „leguminoase norocoase”, membre ale familiei de mazăre și fasole care conțin alcaloizi toxici, halucinogeni sau medicinali și, prin urmare, figurează în farmece aducătoare de noroc care provin din antecedentele șamanice.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_902d0fc07e917f92e4a42a7e23468a3c.jpg)
În cazul Ojo de Venado, boabele mature sunt considerate atât afrodiziace, cât și foarte protectoare în Mexic și America Centrală.
În zilele noastre nu sunt consumate, ci doar purtate pentru a aduce noroc, dar conțin dimetiltriptamină (DMT) și alcaloizi înrudiți, precum și L-dopa, un precursor al transmițătorului neuronal dopamină.
Descântece deochi din bătrâni
Pasăre albă
Sus te suiși
Jos plesniși.
Plesnească ochii râmnitorilor,
Plesnească ochii deochetorilor!
Cine a râmnit
A plesnit
și a rămas… curat,
Lumânat,
Ca argintul strecurat.
Descântecul meu
Leacul i-l dă Dumnezeu.
Fugi deochi dintre ochi,
Dintre gene și sprâncene,
Din față, din corp și mână,
Din picioare, mațe și oase,
Duceți-vă peste nouă mări și nouă țări,
Că acolo vă asteaptă
Noua fete de împărat
Cu mese întinse
Și cu fripturi aprinse,
și când s-o deochea mâța și câinele
Atunci să se mai deoache (numele),
Atunci și nici atunci.
Sting toate strigările,
Toate pociturile
Cum se sting tăciunii
Să se stingă deochiul
Toate căscaturile,
Toate uităturile
Sting ochii cei răi din cale
Și gurile cele rele
Să n-aibă la ce se uita
Să n-aibă la ce striga
Și să treacă de grija lui (se spune numele persoanei deochiate)
Fugi, deochi, dintre ochi
Fugi, deochetură
Că te-ajunge vânt din gură
Fugi, deocheat
Că te-ajunge vânt turbat
Fugi, deochi, din fața obrazului
Din zgârciul nasului
Din grumazii gâtului
Din creierii capului
Și să ieși și să te duci
Că eu cu gura te-am descântat
Cu mâna te-am luat
Și-n vânt te-am aruncat
Să rămâie (numele persoanei deocheate)
Curat, luminat
Ca floarea câmpului
Ca roua dimineții.
Fugi deochi,
Dintre ochi,
Că te-ajunge, te sosește,
Și amar te pedepsește
Sabia de foc cerească,
Pronia dumnezeiască.
Să te duci, să piei,
Cum pier negurile
Când bat vânturile,
Cum piere roua la soare,
Cum piere spuma de mare.
Sari, deochi
Dintre ochi,
Din fața obrazului,
Din zgârciul nasului,
Din creierii capului,
Din măduva osului,
Din ochi
Dintre ochi,
Dintre gene
Și sprâncene.
Să te duci, iar duci,
Unde popa
Nu toacă,
Unde fata
Nu joacă,
Unde cocoș
Nu cântă,
Unde vacă
Nu zbiară,
Unde pisică
Nu miorlăie.
Să te duci la fata lui Ler-Împărat,
Că ți-a pus masă întinsă
Cu făclie-aprinsă,
Cu pahare pline.
Pe (numele persoanei deocheate) să-l lași
Curat,
Luminat,
De boală scăpat,
Cum Maica Precista l-a lăsat
Ca aurul curat.
Sursa foto: 123rf.com
Citeşte şi: Ce simbolizează bufnița – superstiții și legende despre bufnițe
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_7b5eecd46c2ed116771d8b8d0dc194e5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_442e1d7e5de0e81ba7eb12213daafa65.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_187c1f98291e213ad1aa19926de767e4.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_626f48c3c678af312037fbe2c25ab81c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_f718ab0a097fa424254a7df4d5714081.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_28c34895ffa4c75e09133ec3eea6f90c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_44a5768a62d66c8d47d24284ddd41423.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_ea1add916daeedb289585f533688cb6d.jpg)