Aceste schimbări nocive ale codului genetic sunt responsabile pentru 97% din cele mai răspândite 30 de forme de cancer. Identificarea cauzelor acestor mutaţii ar putea deschide calea către noi tratamente. Unele cauze, precum fumatul, sunt cunoscute, însă mai bine de jumătate rămân un mister, potrivit descopera.ro.
Una dintre cele mai importante organizaţii ce luptă împotriva acestei afecţiuni, Cancer Research UK, afirmă că este un studiu fascinant şi important. O tumoare apare atunci când unul din elementele de bază ale corpului nostru, o celulă, funcţionează greşit. De-a lungul unei vieţi celulele acumulează mutaţii care, în cele din urmă, le pot transforma în tumori letale ce se dezvoltă într-un mod necontrolat.
O echipă internaţională de cercetători a dorit să identifice cauzele acestor mutaţii în cadrul celui mai mare efort desfăşurat vreodată de analiză genomică a cancerului.
Unele cauze cunoscute, precum radiaţiile ultraviolete sau fumatul, provoacă mutaţii în ADN şi cresc astfel riscul de cancer.
Fiecare dintre aceste cauze lasă în urma sa o amprentă unică – supranumită „graffiti genetic” – care arată dacă fumatul sau radiaţiile ultraviolete reprezintă cauza mutaţiilor din ADN. Cercetătorii de la Wellcome Trust Sanger Institute din Marea Britanie au căutat multe exemple de astfel de „graffiti” în 7.042 de mostre colectate de la cele mai răspândite 30 de forme de cancer.
„Sunt foarte entuziasmat. În interiorul genomului cancerului se ascund aceste tipare, aceste semnături, care ne dezvăluie ce provoacă această afecţiune cu adevărat, iar acest lucru este unul important de ştiut”, a comentat profesorul Mike Stratton, directorul Sanger Institute.
„Este o reuşită extraordinară pentru cercetările asupra cancerului, este ceva cu adevărat profund. Studiul acesta ne duce în zone ale necunoscutului despre care nu ştiam că există până acum. Cred că este o reuşită majoră”, a mai spus Stratton.
Alte semnături aveau legătură cu îmbătrânirea şi cu sistemul imunitar al corpului. Celulele reacţionează la infecţia virală prin activarea unei clase de enzime care provoacă mutaţii în virusuri până când acestea nu mai pot funcţiona.
„Credem că atunci când face acest lucru, există şi daune colaterale – îşi provoacă totodată mutaţii în propriul său genom şi devine mult mai probabil ca această celulă să devină o celulă canceroasă, deoarece are multe mutaţii. Astfel, este o sabie cu două tăişuri”, a mai spus profesorul Stratton.
Cercetătorii nu au găsit explicaţii pentru 12 dintre semnăturile identificate.
Specialiştii speră că identificarea unor elemente din mediu care să explice câteva din aceste semnături ar putea duce la conceperea unor metode noi de prevenire a cancerului.
 

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News