ComenteazăCuprins:
Depunerile de gheaţă pot fi de două feluri: simple sau complexe. Cele simple rezultă dintr-un singur tip de depunere, și anume brumă, chiciură, polei, măzăriche, lapoviţă, ninsoare, în timp ce depunerile de gheață complexe iau naştere dintr-o combinaţie de depuneri care se formează în mod succesiv, iar aici ne referim la polei şi chiciură sau la chiciură şi lapoviţă.
În articolul de astăzi vom vorbi despre doar două dintre fenomenele menționate anterior: bruma și chiciura. Ce este fiecare dintre acestea și ce diferență există în ele îți vom spune în cele ce urmează.
Ce este bruma și cum se formează
Bruma este o depunere de cristale fine de gheață pe suprafața solului și pe obiectele aflate pe pământ. În cele mai multe dintre cazuri, acestea iau forma unor ace, pene, solzi, evantaie, etc. Se formează prin procesul de condensare și, ulterior, de înghețare a vaporilor de apă, care iau naștere la suprafața solului.
Acest fenomen se formează de fapt în loc de rouă în sezonul rece, atunci când temperatura atinge sau coboară sub punctul de îngheț, iar cristalele mici de gheață nu sunt bune conducătoare de căldură, în condițiile unei umidități a aerului de peste 80%. Se poate forma și în condițiile unei umidității relativ scăzute, însă temperatura trebuie să fie mult sub 0°C.
Bruma este caracteristică în special nopților senine de toamnă târzie, iarnă și primăvară, atunci când nebulozitatea atmosferică este redusă, umiditatea este ridicată, vântul nu adie, iar răcirea suprafeței terestre și a obiectelor aflate la sol determină scăderea temperaturii sub 0°C.
Totodată, grosimea depunerii de gheață poate ajunge la 1-3 mm și chiar peste 5 mm. Timpul senin influențează decisiv apariția brumei deoarece intensifică procesul de radiație nocturnă, determinând în acest fel scăderea temperaturii aerului și solului sub 0°C.
Conform unor cercetări de dată recentă, datorită brumei care se poate forma prin încălzirea timpului între momentele depunerii straturilor de zăpadă, acestea vor aluneca unul peste altul, mărind pericolul formării avalanșelor, scrie Wikipedia.org.
De cele mai multe ori, bruma se produce dacă temperatura aerului la înălțimea de 2 metri este de -2 sau -3°Celsius, dar există și situații în care apare la o temperatură de 2-3°C.
Ce este chiciura și cum se formează
Cunoscută și sub denumirea populară de promoroacă, chiciura este o depunere solidă similară cu zăpada, care se formează de regulă pe ramurile copacilor, pe conductorii liniilor electrice sau pe alte obiecte de pe sol, în condiții de ceață, vânt slab și temperaturi foarte scăzute.
Aceasta se formează în orice moment al zilei, independent de gradul de acoperire a cerului cu nori. Adeseori, în zilele când se formează chiciură, vremea este închisă din cauza persistenței unei mase compacte de nori de joasă altitudine (nori stratus).
Chiciura este o masă cristalină albă, cu o structură fină, care apare iarna, prin desublimarea vaporilor de apă sau prin înghețarea picăturilor suprarăcite pe diferite obiecte subţiri. Se poate prezenta sub două forme, în funcție de condițiile de geneză: chiciură cristalină sau granulară.
Chiciura cristalină apare atunci când temperatura este foarte scăzută, sub -15°C și are un aspect pufos, asemănător unei ghirlande de culoare albă. Se formează în condiții de vreme liniștită, temperaturi negative și mase de aer umede. În aceste condiții, cristalele de chiciură se formează prin sublimarea directă a vaporilor de apă, care mai apoi se depun pe diverse obiecte.
Atunci când bate vântul şi este un timp ceţos, iar temperaturile coboară sub -5°C apare chiciura granulară. Vorbim despre o depunere afânată, cu o structură amorfă, care se formează prin înghețarea picăturilor de ceață suprarăcite, purtate de vânt și lovite de părțile expuse ale diferitelor obiecte.
Vezi şi cum să dezgheți și să dezaburești mai repede geamurile de la mașină!