Cuprins:
Ce se înțelege prin artă
Termenul de artă se referă din cele mai vechi timpuri la acea formă de manifestare a activității umane creative prin care se exprimă o viziune personală și dezinteresată ce interpretează realitatea, diferite emoții și percepții asupra lumii înconjurătoare, idei și cultura folosindu-se resurse plastice, lingvistice sau auditive.
Conceptul de artă de astăzi datează din secolul al XVIII-lea, iar de atunci domeniul „Arte Plastice” cuprinde diverse medii și discipline, cum ar fi pictura, sculptura, literatura, muzica, teatrul și dansul. Începând cu secolul al XX-lea, arta a încorporat cinematografia, fotografia, benzile desenate și arta digitală.
În același timp, arta este modul în care ne exprimăm noi, oamenii, și ne vorbește tuturor în felul nostru, care nu este întotdeauna ușor de înțeles și de articulat. Din punct de vedere filosofic, arta nu are o definiție universală deoarece este percepută în mod subiectiv, în funcție de contextul istoric, cultural și personal.
Totuși, o caracteristică importantă o reprezintă intenția de a transmite un mesaj, fie acesta estetic, emoțional sau intelectual. De asemenea, trebuie spus că arta nu a fost niciodată atât de accesibilă așa cum este în prezent pentru că, prin puterea internetului, oricine poate admira și cumpăra opere importante ale artiștilor moderniști și contemporani. De cele mai multe ori, aceste lucrări reflectă Eul nostru interior, condițiile noastre culturale, politice, umane și însăși evoluția societății noastre, potrivit Danefineart.com.
Care este rolul artei în societate
În cazul în care te-ai întrebat vreodată care este rolul artei în societate, este esențial să înțelegeți rolurile sale multiple în societatea actuală. În acest fel, arta se dovedește a fi un instrument esențial în dezvoltarea umană și coeziunea socială și are multiple roluri și funcții în societate, influențând cultura, educația, politica și viața personală.
Oamenii sunt atrași în mod natural de artă ca o formă de exprimare și de comunicare. Copiilor le place să deseneze, să cânte și să danseze, modalități prin care cei mici se exprimă în mod liber. De asemenea, arta oferă context istoric, iar acesta este motivul pentru care oamenii își dedică viața studierii artei rupestre, pieselor shakespeariane și multe altele, notează Thestudiodirector.com.
În plus, arta este și o sursă de bucurie și de inspirație, care îmbogățește viețile oamenilor și oferă o evadare din cotidian. Este, totodată, o oglindă a valorilor, aspirațiilor și problemelor societății, iar mișcările artistice precum realismul sau impresionismul au surprins momente importante din istoria socială și culturală.
În același timp, trebuie spus că, prin artă, se pot transmite mesaje puternice despre justiție socială, egalitate, drepturile omului sau ecologie, iar mișcările artistice de avangardă sau arta contemporană angajată politic reprezintă exemple elocvente în acest sens.
Mergând mai departe, arta stimulează creativitatea și inovația, având un impact direct asupra altor domenii, cum ar fi știința și tehnologia. Arta joacă un rol crucial și în educație, contribuind la înțelegerea istoriei, culturii și valorilor unui popor, ajutân în acest fel generațiile să-și păstreze și să-și redescopere identitatea.
Așa cum am spus deja, prin artă, oamenii își pot exprima sentimentele, găsind un mijloc de a procesa emoțiile sau de a depăși anumite traume. Terapia prin artă este un exemplu clar al felului în care creația artistică poate avea beneficii terapeutice.
Ce este arta modernă
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, lumea avansa într-un ritm amețitor. Revoluția industrială, noile concepte în filosofie și psihiatrie, dar și războaiele mondiale devastatoare au dus la apariția unui nou mod de a crea artă, cu o explozie de stiluri și de tehnici artistice cu totul unice.
Arta modernă sau modernistă se referă la perioada cuprinsă între impresionism și postmodernism, una a unor mari schimbăril în toate domeniile de activitate, când industrialismul a reimaginat natura vieții umane. De altfel, acest lucru avea să influențeze în mod natural artiștii, care au reacționat atât în mod pozitiv, cât și negativ.
Această perioadă este caracterizată printr-o rupere de convențiile academice și o explorare a formelor, culorilor și ideilor, dar mai ales prin independența artei față de realismul de care fusese anterior legată. Această perioadă a introdus noi tehnici și materiale, influențând toate formele de artă, de la pictură la sculptură și arhitectură și a pus accentul pe individualitate și inovație.
Arta modernă a reflectat, totodată, schimbările sociale și tehnologice ale acelor vremuri și a deschis calea către arta contemporană, unde libertatea de exprimare și explorarea conceptuală au devenit normă.
Ce lucrare a înglobat noua abordare modernistă
Inventarea fotografiei a reprezentat o schimbare industrială profundă deoarece a putut prelua rolul de documentare a oamenilor și a locurilor, eliberând arta pentru un cu totul alt scop. De asemenea, fotografia a devenit treptat și o formă de artă, iar capacitatea sa neobișnuită de a decupa și de a distorsiona realitatea a modelat o mare parte din arta modernistă, potrivit The Collector.
Rolurile îndeplinite de fotografie – ceea ce numim astăzi album cu amintiri de familie, care era reprezentat pe atunci prin galerii de tablouri cu portrete, autoportrete sau scene din religie, mitologie ori viața cotidiană – sunt înlocuite de explorarea semnificației și a relațiilor dintre culori și forme.
Primele opere de artă modernă au fost total diferite de cele care le-au precedat, trecându-se de la lucrări foarte realiste și detaliate la o abordare mult mai fluidă a realității și perspectivei. Majoritatea istoricilor de artă sunt de acord că pictura modernă „Le Dejeuner sur l’Herbe” („Prânzul pe iarbă”) semnată de Édouard Manet în 1863 a fost prima care a prezentat noua abordare.
Principalele mișcări ale artei moderne
Arta modernă este foarte diversă și este imposibil să se generalizeze, însă o tendință comună a acestui curent a reprezentat-o abstractizarea. Eliberându-se de convențiile picturale precum reprezentarea, narațiunea și perspectiva și concentrându-se în schimb pe exprimarea sentimentelor și a emoțiilor interioare, artiștii moderniști ne-au condus treptat către abstract, iar impresioniștii francezi au fost primii care s-au desprins de stilurile de pictură detaliate.
Post-impresioniștii care au urmat, cum ar fi Paul Cezanne, Pablo Picasso, Vincent van Gogh, Paul Gauguin, Henri Matisse, Salvador Dali ori Kazimir Malevich au trecut la separarea culorii de realitate, intensificând-o pentru un efect dramatic. De altfel, aceștia au fost artiștii care au deschis calea fauvismului, cubismului, expresionismului, suprematismului, rayonismului, futurismului și a multor altele și au continuat să inspire până la mijlocul secolului al XX-lea, notează Artfinder.com. La rândul lor, aceste idei au influențat expresionismul abstract în anii 1950 și pictura de tip „color field” din anii 1960.
Ce se înțelege prin artă contemporană
Dacă arta modernă a apărut la început de secol XX, arta contemporană a apărut ceva mai târziu, în anii 1960, iar acest termen este încă folosit pentru a descrie arta de astăzi. Începutul artei contemporane coincide cu apariția artei pop și a postmodernismului și a fost denumită astfel deoarece era considerată arta momentului actual, ceea ce înseamnă că arta este realizată în prezent.
De asemenea, arta contemporană reflectă și faptul că artiștii abordează o serie de probleme relevante cu care se confruntă societatea de astăzi, dând naștere la ceea ce a devenit cunoscut sub numele de artă conceptuală. Arta contemporană se referă la creațiile artistice realizate din a doua jumătate a secolului trecut și până în prezent și reflectă problemele sociale, politice și culturale ale lumii actuale. Ea este marcată de diversitate stilistică și conceptuală și se caracterizează prin interdisciplinaritate – combină pictura, sculptura, performance-ul și tehnologia, globalizare (influențe din diferite culturi și medii), tematică socială (explorarea identității, ecologiei, migrației și justiției sociale) și utilizarea noilor tehnologii (de la artă digitală până la realitatea virtuală).
Controverse privind începuturile artei contemporane
Galeria Tate din Marea Britanie descrie cronologia artei contemporane ca fiind puțin controversată și spune că „noul Muzeu de Artă Contemporană din New York alege anul 1977 pentru începuturile artei contemporane… [deoarece] în anii 1980 Tate a planificat un Muzeu de Artă Contemporană în care arta contemporană a fost definită ca fiind arta din ultimii zece ani”.
Oricare ar fi data de început a perioadei de artă contemporană, la fel ca arta modernă, aceasta include noi concepte pe care nu le-am văzut niciodată în trecut, cum ar fi arta digitală și inteligența artificială. Aceste medii și stiluri se joacă cu simțul uman despre ceea ce este și ce poate fi arta. Spre exemplu, apariția artei generate de inteligența artificială este un concept inovator, controversat și încă nerealizat pe deplin.
Cei mai cunoscuți artiști de artă contemporană
În multe privințe, arta contemporană a fost un răspuns la „boom”-ul mass-media de după anii 1960 și, ulterior, la ascensiunea mass-media digitală și a tehnologiei informației. Cu toate acestea, termenul de artă contemporană este unul generic, care acoperă o mare varietate de stiluri, mișcări și abordări.
Arta contemporană se referă la creațiile artistice care au fost realizate începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea și până în prezent în mare parte de artiști care încă trăiesc. Ea reflectă problemele sociale, politice și culturale ale lumii actuale și este marcată de diversitate stilistică și conceptuală.
Principalele mișcări de artă contemporană sunt postmodernismul, neoexpresionismul, fotorealismul, altermodernismul, realismul capitalist, estetica relațională, Pop Art, The Pictures Generation, The YBAs și multe altele, mai precizează The Collector.
Unul dintre cei mai cunosuți artiși contemporani este Maurizio Cattelan, care a devenit celebru pentru că fixează pe pereți animale taxidermizate (împăiate), demonstrând că în lumea artei contemporane este permis aproape orice. Alte nume cunoscute sunt cele ale lui Jeff Koons (artă conceptuală și pop), Damien Hirst (artă conceptuală și mișcarea tinerilor artiști britanici), Jean-Michel Basquiat (neo-expresionism și primitivism), Yayoi Kusama (artă conceptuală, ecologică și feministă), Banksy (artă urbană sau stradală), Marina Abramovic (artă conceptuală și de performanță) și Barbara Kruger (artă conceptuală și postmodernă), notează Zarastro Art.
Vezi şi care sunt care sunt cele 7 arte frumoase și cum au apărut ele!