ComenteazăCuprins:
Fiecare dintre aceste arme are propriile caracteristici, dar și tehnici și strategii de luptă diferite, ceea ce face ca utilizarea lor să fie o artă și o disciplină complexă. În plus, există diferite stiluri de luptă asociate cu fiecare armă. Totodată, unele dintre aceste arme albe pot fi considerate adevărate opere de artă, fiind ornate cu detalii și decorațiuni elaborate pe lame și mânere. În acest articol ne-am propus să explorăm fiecare dintre aceste arme și să-ți spunem ce diferențe există între ele.
Ce este sabia
Această armă este una dintre cele mai vechi din istorie. Ea a apărut aproape în același timp la popoarele est-asiatice, orientale și occidentale încă din epoca bronzului, pe vremea când oamenii aveau la dispoziție mai mult metal decât în perioadele anterioare. Sabia are o lamă ascuțită și a fost folosită de-a lungul istoriei în războaie, pentru autoapărare ori pentru diverse ceremonii.
În general, după cum informează site-ul AllTheDifference.com, sabia are o lamă lungă cu două tăișuri și este prevăzută cu mâner pentru o prindere fermă. Mânerul poate fi fabricat din diverse materiale, ca lemn, metal sau fildeș. Unele săbii sunt prevăzute cu gardă, o structură de protecție care protejează mâna utilizatorului de lamă. Există o varietate de tipuri de săbii, fiecare cu caracteristici și forme diferite. Spre exemplu, sabia katana sau sabia wakizashi, care sunt originare din Japonia, se disting prin lama curbată și prin mânerul lung care permite ținerea lor cu ambele mâini. Sabia europeană este mai grea și mai robustă decât cea japoneză. De-a lungul istoriei, săbiile au fost asociate cu onoarea și cu vitejia în multe culturi. În Japonia, renumiții samurai erau cunoscuți pentru abilitatea lor de a manevra săbiile katana și considerau că este o onoare să moară în luptă cu sabia în mână. În Europa medievală săbiile erau adesea împodobite cu simboluri și embleme care arătau nivelul social al proprietarului sau cine era acesta.
În prezent, săbiile sunt utilizate în arte marțiale și la diverse ceremonii. De asemenea, sabia este folosită și în sportul denumit scrimă, un sport de luptă cu săbii, folosit pentru a imita luptele de duel din trecut. Aceasta este derivată din sabia ușoară creată în Italia la mijlocul secolului al XIX-lea. Potrivit site-ului FRScrimă.ro, sabia de scrimă este o armă de împungere, de tăiș și de contratăiș, cu ajutorul căreia se realizează așa-numitele tușe, care se pot executa cu vârful și cu ambele laturi ale lamei.
Caracteristicile sabiei de scrimă:
Lungime maximă: 105 cm
Lungime maximă a mânerului: 17 cm
Greutate: 500 g
Mâner: drept
Mod în care se dau tușele: împungere, tăiș și contratăiș
Suprafața valabilă: partea superioară a corpului (trunchi, brațe, manșeta și masca)
Tușă dublă: nu (atacul are prioritate).
Ce este spada
Spada este o armă importantă, care a jucat un rol esențial în evoluția diferitelor culturi și în dezvoltarea artelor marțiale. Este o armă impresionantă și frumoasă, care are o lamă lungă și ascuțită și care este folosită în principal pentru tăiere și înțepare. Spada este similară sabiei, dar are adesea o lamă mai lungă și mai grea, ceea ce o face mai potrivită pentru luptă. În Europa medievală, spada era considerată arma principală a cavalerilor și nobililor, iar abilitatea de a o manevra reprezenta un simbol al stării sociale și al pregătirii militare a celui care o deținea. În schimb, în Japonia, spada a devenit cunoscută sub denumirea de katana și era asociată cu vechii samurai și cu codul de onoare al acestora, denumit bushido.
Spada are o lamă lungă, cu un singur tăiș și este de obicei mai grea și mai puternică comparativ cu o sabie. Mânerul este conceput pentru a fi prins cu o mână, însă în cazul unor spade, acesta poate fi prins și cu ambele mâini. Mânerul este fabricat de regulă din lemn, metal, fildeș sau alte materiale și este uneori decorat cu sculpturi sau alte elemente decorative distincte.
Există mai multe tipuri de spade, fiecare cu caracteristici și forme specifice. Spre exemplu, spada europeană poate fi clasificată în funcție de stilurile de luptă, și anume spada vikingă sau spada cavalerului, precum și în funcție de perioada istorică și de cultura din care acestea provin. În Japonia, există mai multe tipuri de katana, fiecare fiind adaptată pentru un anumit stil de luptă.
În prezent, spada este mai puțin utilizată în luptă, însă este una dintre armele folosite de practicanții artelor marțiale, cum ar fi kenjutsu sau kendo. De asemenea, spada mai este folosită în diverse demonstrații sau în reprezentații teatrale, iar în scrimă este cea mai grea dintre cele trei arme folosite de sportivi. Potrivit sursei citate anterior, spada folosită în scrimă este o armă de împungere, motiv pentru care atacurile se execută doar cu vârful. Această armă este derivată din rapieră, care este o spadă cu lamă lungă și fină, apărută pe la sfârșitul secolului al XV-lea, care era folosită inițial pentru dueluri. Spada este arma cel mai simplu de înțeles. La această disciplină, nu există prioritate, ci primul spadasin care îl lovește pe adversarul său a marcat tușa.
Caracteristici spadă:
Lungime maximă: 110 cm
Lungime maximă a mânerului: 18 cm
Greutate: 770 g
Mâner: ortopedic sau drept (francez)
Mod în care se dau tușele: împungere
Suprafața valabilă: întregul corp
Tușă dublă: da.
Ce este floreta
O floretă este acea armă albă care are o lamă lungă, îngustă și flexibilă, cu tăiș simplu sau dublu, cu trei sau patru muchii, eficientă în cazul înțepării, dar și pentru aplicarea unor lovituri ușoare, neletale. Floreta, a cărei denumire provine din cuvântul francez fleuret, care, la rândul său, provine din italianescul fioretto, este o armă importantă în istoria duelurilor și în arta scrimei, iar astăzi este folosită în principal în competițiile sportive, dar și pentru divertisment. Ca aspect, floreta se aseamănă cu pumnalul lung. Această armă a fost proiectată astfel încât să fie precisă și este folosită în scrimă unde sunt readuse în actualitate, în condiții de siguranță, vechile dueluri.
Aceasta este una dintre cele trei arme folosite în scrimă, celelalte două fiind sabia și spada, despre care am vorbit anterior. În timpul luptelor cu floreta, sportivii poartă o vestă de protecție specială pentru a preveni rănirea lor. De altfel, vârful floretei este prevăzut cu o „pălărie” de protecție pentru a preveni rănirea gravă a sportivilor în cazul în care vârful pătrunde prin vestele de protecție pe care aceștia le poartă în timpul luptelor.
Cu o lungime de circa 110 centimetri și o greutate de vreo 500 de grame, floreta este o armă convențională de împungere și de aceea atacurile se execută doar cu vârful. Suprafața valabilă de lovit se limitează la corp, fără mâini, picioare și cap, însă include și spatele.
Floreta este un sport elegant și sofisticat, foarte popular în întreaga lume, care implică o combinație de tehnică, strategie și agilitate și care este inclus în programul Jocurilor Olimpice de vară încă din anul 1896.
Caracteristici floretă:
Lungime maximă: 110 cm
Lungime maximă a mânerului: 18 cm
Greutate: 500 g
Mâner: ortopedic sau drept (francez)
Mod în care se dau tușele: împungere
Suprafața valabilă: trinchiul, fără membre și cap
Tușă dublă: nu (atacul are prioritate).
Ce este o rapieră
Rapiera sau espada ropera este un tip de sabie cu o lamă lungă, subțire și ascuțită, care era folosită în Europa de Vest, atât pentru dueluri și autoapărare, cât și ca armă de război la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. În esență, termenul de rapieră se referă la o sabie cu lama foarte zveltă, cu unul sau cu două tăișuri, și un mâner de protecție complex, conceput pentru a oferi protecție mâinii celui care mânuiește sabia.
Această armă hibridă poate fi clasificată ca un tip de sabie sau de spadă. În timp ce lama rapierei ar putea fi suficient de lată pentru a tăia într-o oarecare măsură, dar nicidecum aproape de cea a săbiilor mai lungi care erau utilizate în Evul Mediu, aceasta este concepută pentru a lansa atacuri rapide și agile. Lama poate fi ascuțită pe toată lungimea sa sau doar de la centru până la vârf.
De-a lungul istoriei, au existat mai multe tipuri de rapiere, și anume: rapiera germană (1550-1560), rapiera spaniolă cu șapte inele (1620), rapiera engleză (1630), rapiera italiană cu mâner de cupă (1630), rapiera engleză cu mâner de scoică și lamă germană (1640-1655), rapiera cu mâner englez și lamă nord-italiană (1634-1650), rapiera spaniolă cu mâner de cupă (1660) etc.
Vezi şi care este diferenţa dintre un tun şi un obuzier!
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!