Din bonă, am ajuns mamă și soție

În ziua de azi, s-au schimbat multe și la noi în țară, chiar dacă uneori ni se pare că o ducem foarte prost. știu că e perioadă de criză, știu că au scăzut salariile și pensiile, știu că unii oameni trăiesc la limita supraviețuirii, știu toate astea. îmi amintesc perfect că, pe vremuri, vitrinele și magazinele erau goale, dar acum, când sunt pline, uneori nu putem decât să ne uităm la marfa de pe rafturi și să plecăm. Sunt însă și unele lucruri bune, și despre asta voiam să vă povestesc.

Am terminat facultatea printre primii și m-am angajat la o firmă italienească, după un interviu care a durat aproape trei ore; numai ce lapte am supt de la mama nu m-au întrebat. Câțiva ani am dus-o foarte bine și am crezut că așa o voi duce mereu, numai că, într-o zi, patronul ne-a adunat pe toți angajații și ne-a anunțat că se retrage din România, pentru că nici țara noastră nu va fi scutită de criză, iar el, nedorind să dea faliment, avea să se mute cu arme și bagaje în Slovenia, unde economia nu risca să se prăbușească.

Aveam răgaz o lună să ne găsim altceva de lucru, ca să nu ajungem să trăim din ajutorul de șomaj. Numai că era deja prea târziu. Italianul nu se înșelase. Criza a ajuns și la noi, au început concedierile în rândul bugetarilor, multe firme mici au dat faliment, prin urmare, eram tot mai mulți cei plecați în căutarea unui loc de muncă. O vreme, am cochetat cu gândul de a pleca să lucrez în străinătate, numai că mama s-a îmbolnăvit, era suspectă de cancer, așa că nu puteam pleca și s-o las singură. Ar fi fost bine s-o duc la o clinică undeva în străinătate, dar câtă lume își poate permite așa ceva? După săptămâni și luni de analize și teste, medicii au constatat că nu ar fi tocmai cancer și că, prin tratament, s-ar putea vindeca. Numai că medicamentele care ar fi putut-o face bine nu se găseau la noi și costa foarte mult să le cumpărăm din străinătate.

Recomandări

Horia Teodorescu, șeful CJ Tulcea, partener și gazdă. Firma care a câștigat un contract de zeci de milioane de euro pentru refacerea portului și-a mutat sediul în apartamentul acestuia

Eram disperată, dar exact atunci când nu mai speram să pot face nimic, norocul mi-a surâs. O prietenă m-a întrebat dacă n-aș vrea să fiu babysitter la o familie cu mulți bani.

— Au doi copii și nu vor să-i dea la grădiniță. Caută însă persoane educate, care să se ocupe de copiii lor așa cum se făcea pe vremuri, să-i învețe limbi străine, eventual să cânte la un instrument muzical, să deseneze, să se poarte… Cred că pe tine te-ar plăcea și îndeplinești și condițiile. Eu, după cum bine știi, nu prea mă pot controla, mahalaua în care am copilărit și-a pus amprenta asupra mea și am scăpat câteva cuvinte și gesturi care… Mă rog, m-au respins, până la urmă, dar m-au întrebat dacă nu am vreo prietenă sau cunoștință interesată. Pe mine m-au angajat să o însoțesc pe doamnă la cumpărături, adică să-i car plasele, dar n-am refuzat, pentru că plătesc bine. Ce zici? Te interesează?

Cum să nu mă intereseze? M-am dus chiar a doua zi, eram dispusă să fac orice, numai să câștig niște bani și s-o ajut pe mama. Discuția am avut-o cu stăpânul casei, cum s-ar zice. Un bărbat de vreo 40 de ani, extrem de politicos și… chiar arătos. Mi-era și jenă să-l privesc în ochi, de teamă să nu roșesc sau să bănuiască, Doamne ferește!, că-l plac. Numai că și el m-a plăcut, iar după ce mi-a pus câteva întrebări, s-a interesat de când aș putea să încep.

Recomandări

Acord istoric: Uniunea Europeană îi propune lui Trump tarife „zero” la toate produsele industriale. „În caz contrar, vom răspunde prin contramăsuri”

— Chiar de mâine, dacă vreți.

— Ar fi însă o problemă, aș vrea să locuiți la noi, credeți că e posibil?

I-am explicat că mama e bolnavă și că are nevoie de mine, dar m-am angajat să vin dimineața devreme și să plec seara, numai că el mi-a propus altceva.

— Spuneți-mi mie de ce medicamente aveți nevoie și mă ocup eu să fac rost. Dacă vreți, o putem aduce aici, unde o veți supraveghea pe tot parcursul zilei. în curte mai avem o locuință, în care stau angajații noștri, și e spațiu destul. Aș vrea să fiți la dispoziția copiilor zi și noapte.

— Aș vrea să vorbesc și cu mama, dar nu văd de ce nu s-ar putea.

Mama a preferat să stea în casa ei și să vină o asistentă să stea cu ea – se simțea mai în siguranță așa. Angajatorul meu i-a procurat medicamentele în câteva zile, așa că asistenta a reușit să-i facă mamei perfuziile la timp.

Cei doi copii ai familiei erau niște scumpi. Fetița de 6 ani, Ileana, arăta ca o păpușă, iar Alin, băiețelul lor, care avea 5 ani, era pasionat de vapoare, voia să se facă marinar. Am rămas uluită când l-am văzut construind, cu niște piese minuscule, machete de corăbii. Era în stare să facă asta ore întregi, nici nu știai că există în casă.

Recomandări

Dealul de la Coțofenești, locul unde a fost găsit coiful dacic, scanat cu tehnologia care a descoperit templele mayașe. Expert: „Rezultatele au fost spectaculoase”

Mama lor era o femeie frumoasă, de vârstă apropiată cu soțul ei, își iubea mult copiii, dar n-avea răbdare să se ocupe de ei și prefera să se ducă la serviciu. De la bun început, am observat că relația dintre cei doi soți, deși se purtau extrem de frumos unul cu altul, era rece și se limita la lucrurile care-i priveau pe copii. M-am întrebat cum de doi oameni care au de toate sunt atât de… indiferenți unul cu altul.

În casă locuia și mama angajatorului meu. Era o femeie care trecuse de 60 de ani, dar se ținea foarte bine și ea părea să dirijeze de fapt lucrurile în casă. Era autoritară și severă cu toată lumea, inclusiv cu fiul ei. Tudor, așa se numește fiul ei, o asculta întotdeauna când îi vorbea, dar am observat că, de cele mai multe ori, făcea tot cum îl tăia pe el capul, deși o lăsa pe ea să creadă că face ca ea. Iar Melania, nora ei, ajungea acasă doar seara, îi culca pe copii și se retrăgea.

M-am simțit foarte bine acolo din prima zi, deși multe lucruri mi se păreau ciudate. Aveam camera mea și puteam ieși oricând îmi doream, dar, cum era și firesc, numai atunci când copiii dormeau sau dacă nu aveau nevoie de mine.

Pe vremea aceea, eram prietenă cu Emil, însă între noi n-a fost niciodată vorba despre o mare iubire. Ne știam de mulți ani, ne obișnuiserăm unul cu altul; Emil era foarte înțelegător, iar relația cu el era comodă. El era preocupat de meseria lui, muncea foarte mult și era sigur pe mine. Cred însă că nici eu nu eram pasiunea vieții lui.

Așa se face că, încetul cu încetul, m-am îndrăgostit de Tudor și abia așteptam să-l văd. Vinerea seara rămâneam numai doi acasă, pentru că mama lui avea seară de bridge cu prietenele ei, iar Melania se ducea să-și vadă părinții, la Ploiești. Uneori îi lua și pe copii, dar nu întotdeauna. într-o vineri, atunci când a început totul, îi luase și pe cei mici cu ea. Eu mă pregăteam să plec la mama, când a ajuns acasă Tudor.

— Nu vrei să petrecem seara asta împreună? Mi-ar face mare plăcere să stăm de vorbă, să mâncăm ceva bun și, eventual, să ne uităm la un film. Sunt foarte obosit, dar prezența ta îmi face foarte bine. Nu vreau să te sperii, dar… de când ești aici, mă simt mult mai bine.

Cred că am roșit.

— Nu trebuie să te simți stingherită, te-am plăcut de când te-am cunoscut, o spun cu toată sinceritatea. și nu ai nici de ce să-ți faci probleme, căsnicia mea este de formă, eu și Melania stăm împreună numai de dragul copiilor, nu vrem să-i traumatizăm. Când or să fie puțin mai mari, probabil că o să divorțăm. Cândva ne-am iubit, dar nu știu ce s-a întâmplat, acum numai copiii ne mai leagă. și mama, care nu concepe să divorțez. Când am vrut să mă însor cu Melania, nici n-a vrut să audă, iar acum a căzut în extrema cealaltă, nu că ar plăcea-o mai mult decât atunci, dar e mama copiilor mei și trebuie să-și facă datoria. Mama e de modă veche. Marea ei pasiune și singura, de altfel, a fost tata, iar după ce el a murit, cu mulți ani în urmă, și-a revărsat toată dragostea asupra fratelui meu, care a fost însă întotdeauna un aiurit, iar acum câțiva ani a plecat în Brazilia și nu s-a mai întors. Ne-a mai scris din când în când, ne-a mai sunat, mai ales după ce a aflat că afacerea mea merge bine și a început să-mi ceară bani. în fine… Ce zici? Sau aveai alte planuri?

— Voiam să mă duc s-o vizitez pe mama. Mă duc cât de des pot, de la o vreme îi merge mai bine, și asta numai datorită dumneavoastră, nici nu știu cum să vă mulțumesc.

— Mă bucur că se simte mai bine. V-am ajutat cu tot dragul. Nu vrei să ne tutuim? Nu sunt chiar așa de bătrân. Propunerea mea rămâne valabilă. Melania m-a anunțat că rămâne la părinții ei, ea și copiii se întorc duminică-seară. Toată lumea e plecată, chiar și mama rămâne peste noapte la o prietenă de-a ei. Să nu-ți imaginezi că am intenții necurate. Nu-ți face griji, sunt inofensiv!

Am sunat-o pe mama și am rămas acolo. Am stat mult de vorbă, Tudor mi-a povestit tot felul de lucruri interesante despre locurile pe unde umbla în concedii. îi plăcea să se ducă în locuri mai greu accesibile, să cunoască oameni interesanți. Mi-a arătat filme făcute de el în ținuturi aproape sălbatice, unde trăiesc oameni care n-au auzit de civilizație. A stat printre ei, a trăit ca ei, mi-a spus că ăsta e singurul lucru care-i mai face plăcere, să stea departe de nebunia orașelor civilizate, printre oameni adevărați.

— și nu ți-e frică să te duci în astfel de locuri? Cum ajungi până acolo?

— De obicei, există localnici care-i conduc, contra cost, pe puținii turiști care se avântă până acolo. N-ai de ce să-ți fie frică, criminalii și hoții n-au ce căuta în astfel de locuri. Iar cei care trăiesc acolo sunt niște oameni minunați, foarte primitori, sinceri, curați la suflet, nu ca noi.

A fost o seară minunată. Atunci mi-am dat seama că mă îndrăgostisem de-a binelea de Tudor, dar știam că n-aveam nicio șansă și că, poate, ar fi fost mai bine să plec până nu era prea târziu. Nu voiam să sufăr.

A doua zi, m-am dus la mama, dar, înainte să intru în bloc, am văzut-o pe Melania într-o mașină, la volan era un bărbat. Stăteau la stop și se sărutau, așa că nu m-am înșelat. Era chiar ea. Erau la câțiva pași de mine. Iar bărbatul era un tip bine, trebuie să recunosc. Părea să nu le pese de nimeni, păreau foarte îndrăgostiți. Unde erau însă copiii? Mi s-a făcut milă de Tudor, eram sigură că el n-o înșela.

Peste câteva zile, tocmai ce mă trezisem, am auzit o hărmălaie ieșită din comun. Se auzea mai ales vocea mamei lui Tudor. Când m-am dus să văd ce se întâmplă, am văzut-o pe mama lui Tudor îmbrățișându-l pe bărbatul cu care era în mașină Melania. Tudor mi-a făcut cunoștință cu el.

— Fratele meu, George, ai auzit vorbindu-se despre el.

— îmi pare bine!

Melania părea foarte relaxată și se purta de parcă nu-l cunoștea. Nu mai înțelegeam nimic. Tot ce se întâmpla în casa aceea era din ce în ce mai ciudat. Mi-am văzut de treburile mele, numai că, a doua zi după-amiază, în timp ce copiii dormeau, convinsă fiind că sunt singură acasă, m-am dus în grădină să citesc, dar acolo am dat nas în nas cu Melania și George, care se sărutau de zor. Am dat să plec, dar mă văzuseră.

— Nu pleca! mi-a spus Melania. știu ce crezi, dar te înșeli.

— Nu trebuie să-mi dați mie explicații, eu sunt doar o angajată, nu trebuie să-mi dați mie socoteală…

— Vrei să spui că ar trebui să-i spun lui Tudor, nu? Crezi că nu mi-am dat seama că ești îndrăgostită de el?

Am luat-o la fugă și m-am dus să-mi fac bagajele. Era limpede că nu mai aveam ce căuta în casa aceea. Emil ținea, cât era el în stare, la mine, eram obișnuiți unul cu altul, mama se simțea mult mai bine, era spre vindecare, ce altceva îmi mai puteam dori? Poate că era timpul să plec să muncesc în străinătate, să cunosc și eu lumea, să călătoresc. A apărut însă Tudor.

— Te rog, nu pleca! Copiii au nevoie de tine.

— Nu mai pot trăi în casa asta, unde toată lumea ascunde ceva. Mă simt oribil, crede-mă!

— Ce s-a întâmplat? Te-a jignit cineva?

— Nu, dar… nu pot să-ți spun, am văzut ceva, dar… lămurește-te cu soția ta.

— Ai văzut-o cu George? Nu-ți face griji, știu tot! George și Melania au fost împreună, înainte să plece el. Când a aflat că e însărcinată, și-a luat tălpășița, s-a speriat și a dat bir cu fugiții. Ea a vrut să se sinucidă, eu eram puțin îndrăgostit de ea, sau așa credeam atunci, așa că m-am însurat eu cu ea. A născut-o pe Ileana și pe urmă l-am avut împreună pe Alin. Numai că ea a continuat să-l iubească pe George, iar eu am înțeles-o. Oricum nu pot spune că ea a fost marea mea iubire. Probabil că m-a impresionat mai mult situația ei și, cum eu am fost de când eram mici obișnuit să dreg prostiile pe care le făcea George, m-am însurat cu ea. Asta e adevărul, iartă-mă că nu ți-am spus tot de la început! Am înțeles că George ar vrea s-o ia acum cu el. A încercat s-o uite, dar uite că n-a putut. S-a întors cu coada între picioare s-o roage să-l ierte.

— și tu? și copiii?

— George nu e tocmai tatăl ideal. Copiii or să rămână cu mine. Melania e de acord.

— Vrei să spui că-și abandonează copiii pentru un bărbat? Cum poate face așa ceva? Dumnezeule! Ce caut eu în casa asta? Ce-o să se aleagă de copii? N-o să le fie de dor de mama lor?

— Nu și dacă rămâi tu cu ei. Ileana trebuie să-nceapă școala, are mare nevoie de tine și amândoi te iubesc enorm, știi asta foarte bine. Nu vreau să te oblig la nimic, faci cum simți, dar… credeam că și tu ții la mine. Așa mi s-a părut. M-am înșelat?

— și mama ta? Ce părere o să aibă mama ta?

— Pentru George, mama ar face orice. De altfel, cred că are de gând să plece cu ei. Dar nu mi-ai răspuns la întrebare.

Am roșit. Simțeam că-mi ard urechile. Am început să plâng.

— Ce s-a întâmplat? Te-am jignit?

— Nu, dar sunt atât de fericită, încât nu știu ce altceva să fac. Când am intrat în casa voastră, eram la pământ. M-am îndrăgostit de tine imediat și mi-am dat seama că ar trebui să plec. Că doar nu trăim în povești. Totul mi se părea atât de complicat în familia voastră, numai eu mai lipseam. Nu-mi vine să cred că mi se întâmplă mie… și ție îți datorez totul.

— Nu-mi datorezi nimic, mi-ai luminat viața. M-ai trezit din hibernare.

Acum sunt fericită. Tudor e cel mai bun soț din lume, iar Ileana și Alin așteaptă cu nerăbdare un nou frățior.

Povestea de viață prezentată în acest material este ficțională. Unele întâmplări sunt inspirate din viața reală, dar numele personajelor și anumite aspecte au fost modificate.

Urmărește-ne pe Google News