Domnitori români. Poveștile celor mai mari conducători din istoria României

De la Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul sau Iancu de Hunedoara, toți au contribuit la formarea statului român și sunt menționați în cărțile de istorie.

Cine au fost cei mai importanți domnitori români

Basarab I

Basarab I este considerat fondatorul Țării Românești și a domnit între anii 1310 – 1352. Istoricii îl considerau pe Basarab ca fiind român. 

El era de fapt fiul lui Radu Negru Vodă, care descălecând din Țara Făgărașului în Țara Românească, însoțit de supușii lui în anul 1291, a contribuit la întemeierea Țării Româști. 

Radu Negru Vodă a construit două biserici, una catolică și una ortodoxă, în Câmpulung. În anul 1304 orașul Câmpulung devenea capitala oficială a Țării Românești. 

Conform istoricilor, numele Basarabă ar însemna în limba turcă veche părinte cuceritor sau stăpânitor. Ipoteza a fost conturată de Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, însă conform altor istorici, numele ar însemna în cumană prea sfânt, prea puternic, izbăvitorul.

Începutul domniei lui Basarab I a fost stabilit cu aproximație în 1310. Un document maghiar atestă că el se afla la domnie încă din 1317, anul când Carol Robert de Anjou a devenit regele Ungariei. 

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

După victoria de la Posada, Basarab I a creat un stat independent, iar domnitorul a primit apelativul de Basarab Întemeietorul.

În jurul anului 1343, Basarab l-a asociat la domnie pe fiul său Nicolae Alexandru, care a plecat la curtea regelui Ludovic I al Ungariei pentru a-l convinge să reia relațiile dintre Ungaria și Țara Românească.

Apoi, Basarab a participat alături de regele ungar la campania militară împotriva tătarilor, ceea ce a dus la stăpânirea de către el a teritoriului aflat la nordul gurilor Dunării, cunoscut mai târziu sub numele de Basarabia. 

Vlad Țepeș 

Numit și Dracula, a fost domnitor al Țării Românești în 1448, 1456-1462 și 1476. Numele lui a devenit extrem de popular și este poate cel mai cunoscut domnitor peste hotare. 

Turcii îl numeau Țepeș pentru că pedeapsa lui preferată era trasul în țeapă. El a fost un domnitor autoritar, care i-a pedepsit pe trădători, fie că era vorba despre fapte dovedite, bănuieli sau suspiciuni de trădare.

Legendele spun despre Țepeș că a fost unul dintre cei mai aspri domnitori și că nu suporta hoții, leneșii și mincinoșii, făcând tot posibilul să îi alunge din țară. A rămas în istorie pentru duritatea lui și felul agresiv de a rezolva orice potențială dorință de trădare. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Ștefan cel Mare

Considerat o personalitate marcantă în istoria României, a fost un diplomat și un conducător militar. Și-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare formată din mica boierime. 

A reușit să impună conducători favorabili în țările vecine mici și a făcut alianțe menite să le împiedice să obțină o poziție hegemonică față de Moldova. 

A dus peste 40 de războaie sau bătălii pe parcursul domniei sale, majoritatea câștigându-le. Una dintre cele mai legendare a fost împotriva lui Matei Corvin în 1467, la Baia, sau Bătălia de la Vaslui, împotriva unei armate otomane, în 1457.

A construit multe mănăstiri și biserici în Moldova, Țara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. Ștefan cel Mare a fost căsătorit de trei ori cu Evdochia, din familia imperială bizantină și Maria Voichiția. A avut șapte copii, iar Bogdan al III-lea a fost cel care a preluat tronul după moartea lui, la 2 iulie 1504.

Mihai Viteazul

A domnit în Țara Românească între 1593 și 1600. Înainte să ajungă pe tron, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei. 

„Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme…”, se arată în cronica lui Radu Popescu. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

În tinerețe a fost negustor, mai apoi și-a început cariera de boier. A fost numit domn al Munteniei în 1593 și tot în acel an a ajuns la București. În primul an de domnie, supușii lui Mihai Viteazul au fost obligați să plătească și mai multe biruri. 

El a decis ridicarea împotriva Porții Otomane și s-a aliat cu Sigismund Bathory , iar două mii de soldați au venit la București.

A reușit să stăpânească între 1599-1600 cele trei țări reunite. 

În primăvara lui 1600, Mihai Viteazul a devenit conștient de pericolul pe care îl reprezenta Regatul Poloniei și influența lui asupra Moldovei. A hotărât să declanșeze o campanie preventivă în Moldova, așa că pleacă la Prejmer și le spune ostașilor că vor trece Carpații pentru a îl alunga pe Ieremia Movilă de pe tronul Moldovei.

Îl învinge pe Ieremia Movilă la Bacău și realizează prima unire a țărilor române. Mihai Viteazul a cucerit Moldova invocând ca motiv alianța lui Ieremia Movilă cu turcii și tătarii. 

Iancu de Hunedoara

A ocupat consecutiv funcțiile de ban de Severin în 1438-1441, voievod al Transilvaniei în 1441-1446, guvernator și căpitan general al regatului în 1453-1456. S-a născut în jurul anului 1387, într-o familie înnobilată pentru merite deosebite.

Tatăl lui se numea Voicu, iar regele Sigismund i-a dăruit domeniul regal al Hunedoarei. 

Iancu de Hunedoara a fost voievod al Transilvaniei între anii 1441 și 1456. A studiat multă vreme tactica de luptă a otomanilor și s-a remarcat prin calitățile de comandat militar. A obținut o victorie la Sântimbru, asupra forțelor comandate de Vidin. 

Această victorie i-a asigurat o imagine bună în Europa. Ultima confruntare cu otomanii a fost în 1456. A murit de ciumă în același an și a fost înmormântat în catedrala catolică de la Alba-Iulia.

Ce bătălii a dus Iancu de Hunedoara: 

• 18 martie 1442: Bătălia de la Sântimbru.
• 2 martie 1442: Bătălia de la Sibiu.
• 2 septembrie 1442: Bătălia de la Ialomița.
• 20 noiembrie 1443: Bătălia de la Niš.
• 12 decembrie 1443: Bătălia de la Zlatiţa.
• 2 ianuarie 1444: Bătălia de la Ialovăţ.
• 10 noiembrie 1444: Bătălia de la Varna.
• august-octombrie 1445: Bătălia de la Dunăre.
• 17-19 octombrie 1446: Bătălia de la Kosovopolje (Câmpia Mierlei).
• 14 iulie 1456: Bătălia de la Szalânkemen.
• 4-23 iulie 1456: Bătălia de la Belgrad.

Mircea cel Bătrân

S-a născut în 1355 și a fost domnitorul Țării Românești între 1386-1394 și 1397-1418. Tatăl lui a fost Radu I, care a fost, la rândul său, domnitor al Țării Românești.

Mircea cel Bătrân a primit acest nume pentru a putea fi diferențiat de Mircea al II-lea, nepotul său. După moartea fratelui său, Mircea cel Bătrân preia conducerea, promovând armata, biserica și administrația.

A intrat în conflict cu Imperiul Otoman după contribuțiile și sprijinul acordat popoarelor creștine din sudul Dunării. 

În 1395, Baiazid I a fost unul dintre rivalii lui Mircea cel Bătrân. El a trecut Dunărea, însă armata Țării Românești a învins armata otomană la Rovine. 

După o luptă lângă Argeș, Mircea cel Bătrân abdică și se retrage în Transilvania. A consolidat economia țării și a adoptat un sistem în care se emiteau monede în cantități calculate și cu valori convenabile. A înființat noi surse de venit și locuri de muncă.

De asemenea, el a fondat mănăstiri și biserici în întreaga țară. A încheiat alianțe cu regele Ungariei, dar și cu Petru Mușatin, voievodul Moldovei și cu Vladislav al II-lea, al Poloniei. 

Cu acesta din urmă, alianța s-a sfârșit cu un război între cele două țări.  În 1410, Mircea cel Bătrân decide să reînnoiască ratatul de la Polonia. 

A murit în 1418 și a fost înmormântat la Cozia, la mănăstirea pe care el a construit-o. 

Domnitorii Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei

Iată cei mai importanți domnitori ai Țării Românești și anii domniei lor:

Basarab I, domn al Ţării Româneşti (1310-1352)

Bogdan I, domn al Ţării Moldovei (1363-1367)

Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti (1386-1418)

Alexandru cel Bun, domn al Ţării Moldovei (1400-1432)

Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441-1446)

Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti (1448; 1456-1462; 1476)

Ştefan cel Mare, domn al Ţării Moldovei (1457-1504)

Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti (1512-1521)

Petru Rareş, domn al Ţării Moldovei (1527-1538; 1541-1546)

Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601) domn al Ţării Româneşti şi al Transilvaniei (1599-1600)

Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti (1632-1654)

Vasile Lupu, domn al Ţării Moldovei (1634-1653)

Dimitrie Cantemir, domn al Ţării Moldovei (1693; 1710-1711)

Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714)

Constantin Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (1730; 1731-1733; 1735-1741; 1744-1748; 1756-1758; 1761-1763), domn al Ţării Moldovei (1733-1735; 1741-1743; 1748-1749, 1769)

Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite (1859-1862), domn al României (1862-1866)

Carol I, domn al României (1866-1881), rege al României (1881-1914)

Ferdinand I, rege al României (1914-1927)

Carol II, rege al României (1930-1940)

Mihai I, rege al României (1927-1930; 1940-1947)

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News