Cuprins:
Ce înseamnă Duminica Tomii – semnificație
Duminica Tomii face parte din perioada Paștelui, Învierea lui Iisus Hristos fiind cea mai importantă sărbătoare din calendarul creștin. Credincioșii celebrează învierea lui Iisus Hristos din morți, evenimentul central al credinței creștine. Învierea lui Iisus este considerată temelia credinței creștine și promisiunea vieții veșnice pentru cei care cred în El.
Duminica Tomii este o zi profunde semnificații și tradiții. La biserici se săvârșește slujba Utreniei.
Prima duminică după Paşte este, așadar, dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox. Ziua poartă numele de Duminica Tomii și marchează momentul în care Iisus se arată Apostolilor, printre care și Toma „Necredinciosul”.
Din punct de vedere religios, în ziua prăznuirii apostolului Toma, Iisus s-a arătat ucenicilor pentru a doua oară după Înviere. Deoarece Toma nu credea în Înviere, Iisus l-a îndemnat pe Toma Necredinciosul, așa cum avea să-i rămână numele, să-i atingă semnele de pe corp cu care rămăsese în urma răstignirii. Acesta este momentul în care apostolul Toma crede în Iisus și în apartenența sa divină.
După ce Toma vede rănile lui Iisus, el își mărturisește credința, exclamând: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”.
Duminica Tomii este o sărbătoare care celebrează nu doar învierea lui Iisus, ci și chemarea la o credință sinceră, la căutarea adevărului. Este o ocazie de reflecție asupra credinței personale și asupra relației cu Isus Hristos, precum și de întărire a legăturilor în cadrul comunității creștine.
Despre neîncrederea Apostolului Toma
Neîncrederea lui Toma se referă la atitudinea sceptică a apostolului Toma, care a refuzat să creadă că Iisus a înviat și că a apărut celorlalți zece apostoli, până când a putut vedea și simți rănile suferite de Iisus pe cruce. Tocmai din acest motiv, termenul Toma Necredinciosul este folosit pentru a desemna un om sceptic, care refuză să creadă fără o experiență personală directă.
Acest episod este relatat în Evanghelia după Ioan:
- Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus.
- Deci au zis lui ceilalți ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.
- Și după opt zile, ucenicii Lui erau iarăși înăuntru, și Toma, împreună cu ei. Și a venit Iisus, ușile fiind încuiate, și a stat în mijloc și a zis: Pace vouă!
- Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mâna ta și o pune în coasta Mea și nu fi necredincios, ci credincios.
- A răspuns Toma și I-a zis: Domnul meu și Dumnezeul meu!
- Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut, ai crezut. Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut!
Cercetătorii biblici au remarcat că Ioan evită să spună dacă Toma chiar a pipăit rănile lui Iisus. Înainte de Reforma Protestantă, credința obișnuită, reflectată în reprezentări artistice, era că el a făcut acest lucru, ceea ce mulți autori catolici au continuat să creadă, în timp ce autorii protestanți au susținut adesea că el nu a făcut acest lucru, arată Wikipedia.
Tradiții și superstiții în Duminica Tomii
Duminica Tomii este, așadar, o zi cu profunde semnificații și încărcată de tradiții.
Oamenii merg la biserică, unde aduc ouă roșii și colaci pentru ca preoții să le sfințească. Tradiția spune că după sfințirea acestora, ele se așază în coșuri, alături de lumânări aprinse, și sunt lăsate să plutească pe cursul unor ape curgătoare, pentru a ajunge la sufletele morților.
Așadar, Duminica Tomei este una dedicată celor trecuți în neființă. Mai ales că a doua zi, după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor, cunoscut și sub numele de Paștele Morților. Prin toate practicile acestor zile, în credința populară se spune că sufletele morților pot fi eliberate de păcate grele, săvârșite în timpul vieții.
În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Bătrânele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.
De Duminica Tomii, în Brașov este organizată parada junilor. Mai exact, junii îmbrăcați în costume originale defilează pe cai împodobiți cu cele mai frumoase podoabe. Ei pot fi admirați pe străzile din centrul vechi al Brașovului, în timp ce se îndreaptă spre Pietrele lui Solomon.
Rugăciunea către Sf. Apostol Toma
O, Preasfinte Apostole al lui Hristos, cel ce îndoielnic şi zăbavnic te-ai arătat spre adeverirea desăvârşită a dumnezeieştii Taine a Învierii Domnului şi a preaslăvirii Preacuratei Sale Maici, cel ce în viaţa ta şi după moarte făcător de minuni te-ai arătat şi cu mucenicească cunună te-ai încununat, apără turma lui Hristos de toată rătăcirea şi îndoiala; pe noi, cei zăbavnici cu inima, ne întăreşte pe piatra mărturisirii Sale; cu rugăciunile tale dă tămăduire rănilor sufletelor şi trupurilor noastre şi ne mijloceşte mântuirea la sfârşitul vieţii noastre. Amin.
Cel ce dintre Apostoli ai fost ales a purta crucea cea grea a îndoielilor spre adeverirea fără putinţă de tăgadă sau de îndoială a Învierii lui Hristos, scapă-ne pe noi cu rugăciunile tale din furtunile lumii şi din valurile îndoielilor vieţii acesteia, ca să-ţi strigăm: Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!
Spre adeverirea propovăduirii Cuvântului lui Dumnezeu şi spre încredinţarea neamurilor datu-ţi-s-a ţie, Sfinte, şi darul de a săvârşi minuni, ca toţi, văzându-le, să slăvească pe Dumnezeu Cel ce ţi-a dăruit ţie putere multă Apostole Sfinte Toma, roagă pe milostivul Dumnezeu să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.
O, Sfinte Apostol a lui Hristos Toma! Te rugăm, ocrotește-ne și păzește-ne pre noi cu rugăciunile tale de ispitele diavolești, de căderile în păcat și cere nouă, robilor lui Dumnezeu (aici se rostește numele celui ce se roagă) ajutor de sus în vremea necredinței, ca să nu ne împiedicăm de piatra ispitirii, ci să mergem neabătut pe calea poruncilor lui Hristos până vom ajunge în fericitele lăcașuri ale Raiului.
O, Apostol al Mântuitorului! Nu ne rușina pre noi, ci fii nouă ajutor și apărător în toată viata noastră și ajută ca această viaţă vremelnică să o săvârșim cu frică de Dumnezeu și cu evlavie și să ne învrednicim de răspuns bine-primit la Strașnica judecată a lui Hristos, ca să preaslăvim preafrumosul nume al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.
Paștele Blajinilor, prima luni după Duminica Tomii
În credința populară, Paștele Blajinilor se sărbătorește în lunea după Duminica Tomii. Paştele Blajinilor este „Paştele morţilor“, singura zi în care se face pomenirea tuturor morţilor la cimitir.
Femeile cu copiii vin la cimitir și curăță buruienile uscate de pe morminte, la cele mai vechi le adună țărână și le orânduiesc frumos. Unii credincioși răsădesc pe morminte liliac, stânjenei sau alte flori. Femeile, mai ales, au grijă și de cei străini morți sau găsiți morți, despre care știu că nu au pe nimeni să-i pomenească; le adună și lor țărână la morminte și le pun flori. Acasă, se roșesc iarăși ouă, pentru „Blajini”.
Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).
În credințele populare, se crede că în Lunea Morților sufletele morților sunt libere și pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei și date de pomană. Astfel, oamenii își imaginau că pot petrece Paștele cu moșii și strămoșii „aici”, prin venirea spiritelor morților când se deschid mormintele și cerurile la Joimari sau separat, oamenii – „aici” și Blajinii – „acolo”, dar cu alimente și băutura expediate prin diferite tehnici de oamenii de „aici”.
Sursă foto – Shutterstock.com.