Ce înseamnă echinocțiul de primăvară

Echinocțiul de primăvară în 2020 are loc pe 20 martie, vineri, la ora 5:50 (ora României). În această zi, ziua şi noaptea vor fi egale, iar după 21 martie ziua se măreşte şi natura se trezeşte la viaţă. Primăvara din punct de vedere astronomic începe odată cu echinocțiul de primăvară și durează aproximativ 92 de zile. Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.

Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 20 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Al doilea echinocţiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 22 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecţie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul autumnal.

Echinocţiul de primăvară 2020. Tradiţii, obiceiuri, superstiţii

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: “Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tot la această dată, copiii și tinerii mai fac un lucru: se strâng în grupuri de câte trei sau de câte opt persoane, împodobesc o creangă de copac cu flori de primăvară, iar apoi merg să colinde din casă în casă recitând diverse cântece populare.

Colindătorii oferă stăpânilor caselor, câte o floare, menită să le vestească venirea primăverii. În schimbul acestor flori, copiii primesc bani, ouă sau diverse cadouri pe care le împart apoi între ei. Fetele poartă aceste flori în păr, deoarece cred că acestea au puterea de a le face părul să crească și le ajută inimile să rămână tinere.

Foto: astro-urseanu.ro

Mai mult, Anul Nou Persan, Nowruz, este prilej de sărbătoare și în Dobrogea, unde sărbătoarea se întinde pe parcursul unei săptămâni. Aici localnicii denumesc ziua navrez, dar datorită faptului că începând cu această dată, zilele încep s crească și nopțiile se micșorează, îi mai spun și gündönümü (întoarcerea zilei), precizează sursa citată.

Tradiţiile spirituale ale Echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.