Echinocţiul de toamnă în 2024 – Tradiţii şi superstiții

Acest fenomen marchează prima zi de toamnă în emisfera nordică și prima zi de primăvară în emisfera sudică. Ce este și când va avea loc echinocțiul de toamnă în 2024, dar și când vom trece la ora de iarnă îți spunem în acest articol.

Echinocțiul la vechile civilizații

De-a lungul istoriei, fenomenul de echinocțiu a fost observat și celebrat de multe culturi și civilizații antice, care au asociat acest fenomen astronomic cu renașterea naturii, armonia dintre lumină și întuneric, și chiar echilibrul între diversele forțe cosmice. Un exemplu relevant în acest sens este calendarul babilonian antic, care începea cu prima lună plină după echinocțiul de primăvară, conform National Geographic.

În Egiptul Antic, echinocțiile erau legate de cultul zeului Osiris, simbolul morții și al renașterii, în timp ce, la greci, acest fenomen era asociat cu miturile lui Persefona și Demetra, zeițele fertilității și recoltei, mamă și fiică. În timpul Imperiului Roman, echinocțiile erau legate de sărbătoarea Cybele sau Magna Mater, zeița naturii și a fertilității.

La persani, printre sărbătorile de primăvară se număra Nowruz sau Anul Nou persan, care începe la echinocțiul din martie. Această sărbătoare, cu o vechime de peste 3.000 de ani, durează 13 zile și este respectată și astăzi de milioane de oameni din întreaga lume.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

La mayași, echinocțiile erau asociate cu construirea celebrelor piramide astronomice și ceremoniale. În prezent, oamenii se adună la ambele echinocții la ruinele din Chichen Itza, vechiul oraș mayaș din Mexic, pentru a observa cum soarele de după-amiază creează umbre care par să imite mișcarea unui șarpe coborând treptele piramidei lui Kukulkan, înaltă de 25 de metri, până când acesta se contopește cu o sculptură mare, cu cap de șarpe, aflată la baza structurii.

Deși mayașii erau astronomi desăvârșiți, nu se știe sigur dacă aceștia au proiectat piramida astfel încât să se alinieze cu echinocțiul și să creeze acest efect vizual.

Echinocțiu: definiție și origine

Termenul de echinocțiu sau echinox desemnează un fenomen astronomic ce are loc de două ori pe an, primăvara și toamna. Acestea sunt momentele în care ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ.

Denumirea de echinocțiu provine din francezul „équinoxe”, derivat din latinescul „aequinoctium”, compus din „aequus” (care înseamnă „egal”) și „nox, noctis” (care înseamnă „noapte”). Pământul este înclinat la un unghi de 23,5 grade pe axa sa față de planul orbitei în jurul Soarelui. Pe parcursul unui an, diferite regiuni ale Pământului primesc lumină solară pentru intervale diferite de timp.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Un echinocțiu se produce atunci când axa Pământului nu este înclinată nici spre, nici departe de Soare. O persoană aflată la ecuator în timpul unui echinocțiu poate observa soarele trecând direct deasupra sa. În acest moment, Soarele strălucește direct pe ecuatorul Pământului, rezultând aproape aceleași cantități de lumină și întuneric.

După echinocțiul de primăvară, zilele devin tot mai lungi, iar nopțile mai scurte, marcând începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și al toamnei astronomice în emisfera sudică. La Polul Nord, odată cu răsăritul Soarelui, începe ziua polară de 6 luni, în timp ce la Polul Sud începe noaptea polară. La ecuator, Soarele se află la amiază exact la zenit, punctul cel mai înalt de pe bolta cerească, conform site-ului History.com.

Ce este precesia echinocțiilor

Fenomenul de echinocțiu apare deoarece, în mișcarea sa aparentă pe cer, Soarele se află direct deasupra ecuatorului ceresc. Astfel, Soarele răsare exact la punctul cardinal est și apune exact la punctul cardinal vest, iar la amiază atinge o altitudine de 90° peste orizont, echivalentă cu latitudinea locului. Practic, Soarele traversează ecuatorul ceresc de la sud la nord, trecând în emisfera boreală a cerului.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Cele două puncte în care ecliptica (traiectoria aparentă a Soarelui) intersectează ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Aceste puncte își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului cunoscut sub numele de precesie.

Precesia echinocțiilor este deplasarea retrogradă a punctelor echinocțiale pe ecliptică, care este cauzată de mișcarea de precesie a axei de rotație a Pământului față de stelele fixe. Este important de menționat că echinocțiul nu se întâmplă la aceeași dată în fiecare an, deoarece anul calendaristic nu coincide cu anul tropic.

Echinocțiul de toamnă: ce este și când are loc în 2024

Echinocțiul de toamnă este un fenomen astronomic care are loc între 21 și 24 septembrie, potrivit experților de la CalendarPedia.com. În 2024, acest fenomen are loc pe 22 septembrie. Acesta marchează începutul toamnei în emisfera nordică și a primăverii în emisfera sudică.

La latitudinile țării noastre, în aceste zile, Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanţei unghiulare dintre Zenit şi Orizont. La Polul Nord începe noaptea polară, Soarele apunând, iar la Polul Sud începe ziua polară de 6 luni.

Soarele este la amiază la Zenit, observat de la Ecuator. Deoarece Pământul are nevoie de aproximativ 365,24 de zile pentru a orbita în jurul Soarelui, echinocțiile au loc cu aproximativ șase ore mai târziu de la un an la altul înainte de a se muta înapoi cu o zi în anii bisecți.

Echinocțiul de toamnă sau echinocțiul de septembrie este momentul în care Soarele traversează din nou ecuatorul ceresc, de această dată din emisfera cerească nordică în cea sudică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește „punct autumnal”. Acesta are coordonatele ecuatoriale ascensie dreaptă 12h00min, declinație 0°00 și se află pe teritoriul constelației Virgo.

Zilele sunt din nou egale cu nopțile, iar Soarele răsare din nou exact la est și apune exact la vest. La amiază, altitudinea Soarelui deasupra orizontului este dată de formula 90° – latitudinea locului. După echinocțiul de toamnă nopțile devin mai lungi decât zilele, Soarele continuând să se deplaseze spre sud pe bolta cerească.

Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, într-un ritm din ce în ce mai scăzut, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.

Când se trece la ora de iarnă și de ce

Pământul nu se deplasează cu o viteză constantă pe orbita sa eliptică (ovală), ceea ce înseamnă că anotimpurile nu au aceeași durată. În medie, toamna durează 89,8 zile în emisfera nordică și 92,8 zile în emisfera sudică, aflăm de pe site-ul Time and Date.

La aproximativ o lună de la sosirea echinocțiului de toamnă, așa cum se întâmplă de foarte mulți ani, și în 2024 va avea loc ajustarea orară, care este cunoscută sub numele de ora de toamnă. Conform acestei modificări, în ultima zi de duminică din octombrie, care anul acesta va fi pe 27 octombrie, în momentul când ceasurile vor indica ora 4.00, acestea vor fi setate pentru a indica ora 3.00.

Astfel, începând cu data de 27 octombrie, România va avea două ore avans faţă de timpul universal coordonat (UTC). Când se va trece la ora de toamnă, ziua de 27 octombrie 2024 va avea 25 de ore, iar noi vom dormi cu o oră mai mult. Lumina solară va fi pentru mai puține ore pe cer, astfel încât noaptea va deveni mai lungă. Ca o regulă generală, trecerea la ora de toamnă se face în ultimul weekend din cea de-a zecea lună a anului.

Scopul schimbării este acela de a folosi cât mai mult posibil lumina naturală solară, însă unii experți susțin că „datul ceasului” cu o oră înainte sau înapoi poate avea consecințe devastatoare asupra sănătății pe termen lung. Parlamentul European a decis în martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, măsură care ar fi trebuie să intre în vigoare încă din 2021.

De altfel, la nivelul structurilor legislative ale Uniunii Europene există propuneri de renunțare la sistemul dual oră de vară/oră de iarnă, însă până acum nu s-a luat nici o decizie definitivă cu privire la acest aspect.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în anul 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. Nu toate țările de pe glob acceptă sistemul dual cu oră de iarnă și de vară, ceea ce înseamnă că nu trebuie să-și ajusteze ora de două ori pe an, potrivit site-ului OraExactă.eu.

Când vor avea loc următoarele echinocții de toamnă

• 2024: 22 septembrie, ora 15.44;
• 2025: 22 septembrie, ora 21.19;
• 2026: 23 septembrie, ora 3.05;
• 2027: 23 septembrie, ora 9.02;
• 2028: 22 septembrie, ora 14.45.

Echinocţiul de toamnă – Tradiţii şi superstiții

La țară, echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și marcarea acestui eveniment prin sărbătoarea recoltelor. Sătenii obișnuiesc să ducă bucate din recoltă la preot pentru a fi sfințite. Echinocțiul de toamnă este legat și de încheierea muncilor agricole și de sărbătorirea recoltelor.

Acum se iau ultimele recolte și se fac provizii pentru sezonul rece. În această zi se prepară primul must din strugurii proaspăt culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile. Este perioada ideală pentru a ne face planuri și pentru a ne regenera, precum natura.

Se spune că în această zi florile plâng pentru că venirea iernii înseamnă și sfârșitul lor. Pentru a avea flori în ghiveci care să reziste peste iarnă trebuie să le ungi cu mir sfințit la o mănăstire și astfel vor rezista și pe timpul iernii la fereastră.

Florile și frunzele de pe cruce se spune că sunt bune de leac, vindecă durerile de cap, durerile de dinți.

De asemenea, în ziua în care începe sezonul de toamnă, la biserică se duc prune, care, după ce sunt sfințite, se pot păstra timp îndelungat și pot vindeca bubele.

Tradiția spune că ultimele fructe din pom trebuie lăsate pentru Mama Natură.

De echinocțiu de toamnă, tradiția spune că este perioada ideală pentru a ne face planuri și pentru a ne regenera, precum natura.

Vezi şi curiozităţi şi informaţii despre Planeta Pământ!

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News