Comentează„Bookfest 2022 a fost ca o relansare a pieței de carte. Timp de cinci zile a suflat un aer de speranță. Lucru binevenit acum, când grijile planează asupra industriei cărților”, a spus pentru Libertatea Magdalena Mărculescu, directorul editorial al Editurii Trei.
Mărculescu se referă la faptul că prețul hârtiei și al serviciilor de tipar a crescut în ultimele luni, pe fondul pandemiei, al crizei din sectorul energetic și al creșterii inflației. Asta a dus la scumpirea cărților. Editurile au avertizat că se va ajunge în această situație încă din toamna anului trecut.
S-au vândut mai multe cărți, chiar dacă prețul a crescut
Scumpirea cărților a fost și motivul pentru care încasările la Bookfest 2022 au fost vizibil mai mari față de ultima ediție, din 2019, spun reprezentanții Curtea Veche Publishing.
Încasările au crescut însă și pentru că românii au cumpărat mai multe volume decât de obicei, spune Cătălina Nicolau, directorul executiv al Editurii Nemira.
„A fost un eveniment pe care noi, editorii, îl așteptam foarte mult. Se pare că și cititorii: prezența lor și vânzările de carte spun asta”, a precizat și Magdalena Mărculescu, de la Editura Trei.
La ediția din acest an Bookfest, reducerile au fost considerabile, până la 70%, iar prețul mediu al unei cărți a fost de 35 de lei.
Editurile din România spun că au nevoie de un sprijin susținut pe termen lung de către autorități, pentru a ieși din impasul postpandemie.
„Nici în pandemie nu am văzut măsuri dedicate industriei de carte, în vreme ce alte zone au beneficiat de diverse stimulente. Ca să nu mai vorbim de faptul că în alte țări europene cultura, educația și cartea au fost printre primele care au primit ajutor,” sunt de părere reprezentanții Curtea Veche Publishing:
„Așteptările nu erau foarte mari”
Cătălina Nicolau, de la Nemira, recunoaște că, în ciuda dificultăților cu care se confruntă editurile românești, Bookfest 2022 a fost o ediție de succes. „Am venit după un început de an foarte dificil, un context care ar fi fost greu de gestionat oricum, dar ne-a prins după doi ani care ne-au provocat atât personal, cât și profesional. Așteptările noastre nu erau foarte mari”.
A fost o bucurie să reauzim zumzetul din standul nostru, creat de colegi care recomandau cărți și de cititori curioși care puneau multe întrebări.
Cătălina Nicolau, director executiv Nemira:
Publicul de la târg a fost dornic să se revadă cu autorii, să ia autografe, să caute reduceri la cărțile pe care și le pusese pe liste sau pentru a-și face rezerva de lecturi pentru sezonul cald.
80.000 a fost numărul aproximativ al persoanelor care au trecut pe la Bookfest în cele cinci zile.
Mai mulți copii și adolescenți, interesați de cărți
În general, publicul Bookfest este de vârstă medie, cu venituri medii. Anul acesta, surpriza a fost prezența unui număr ridicat de copii, dar și de adolescenți, spun editurile.
Acest lucru are mai multe posibile explicații, punctează reprezentanții Curtea Veche:
- Este o consecință a pandemiei, când părinții au fost nevoiți să-i apropie mai mult de lectură, ca o alternativă la gadgeturi.
- Părinții au devenit mai conștienți de importanța și puterea cărților și copiii au început să descopere că poveștile sunt începutul pentru tot ce urmează în viețile lor: comunicarea bună, gestionarea emoțiilor, combaterea bullying-ului, relația cu ceilalți și, cel mai important, cu sinele.
- Industria de carte pentru copii a explodat în ultimii ani și are oferte din ce în ce mai atractive pentru cei mici.
- A ajutat și faptul că prima zi a târgului a coincis cu Ziua Copilului, așa că mulți părinți au ales să sărbătorească 1 iunie printre cărți.
Pe lângă cărțile pentru copii, s-a remarcat anul acesta apetitul în creștere al cititorilor pentru volumele de psihologie și, în general, de nonficțiune, cu precădere cele care vizează subiecte globale de actualitate, cum ar fi criza climatică.
Printre cele mai căutate titluri ale celor trei edituri, la Bookfest 2022, au fost:
Nemira – „O vară italiană”, de Rebecca Serle, „Ministerul pentru Viitor”, de Kim Stanley Robinson, „Istoria Lecturii”, de Alberto Manguel, „Născut în afara legii”, de Trevor Noah, „Iarna leilor”, de Stefania Auci, „Café Gourmand”, de Marius Constantinescu, și „Descoperiri”, de Eugène Ionesco.
Editura Trei – „Shuggie Bain”, de Douglas Stuart, „Tyll”, de Daniel Kehlmann, „Cea mai tainică amintire a oamenilor”, de Mohamed Mbouogar Sarr, „A râs și tata”, de Remus Boldea, „Sufletul lumii”, de Camelia Cavadia, „Simfonia semnelor”, de Adriana Săftoiu, „Mitologia primitivă”, de Joseph Campbell, „Sindromul impostorului”, de Kevin Chassangre și Stacey Callahan, „O istorie a emoțiilor”, de Richard Firth-Godbehere, „Hărțile sensului”, de Jordan B. Peterson, „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, de Christopher Andrew, „Necunoscuta din Sena”, de Guillaume Musso, și „1000 de ani de bucurii și tristeți”, de Ai Weiwei.
Curtea Veche Publishing – „Când corpul spune nu”, de Gabor Maté, „Tehnici de invatare”, de Georgiana Gerea, „Creierul fericit”, de Loretta Graziano Breuning, „Oameni normali”, de Sally Rooney, „Tată bogat, tată sărac”, de Robert T. Kiyosaki, și „Mâ gândesc să-i pun capăt”, de Iain Reid.