Frontiere ferme, nevoi comune în România, Moldova și Ucraina. Expoziția care arată cum „linia NATO definește siguranța și lipsa ei”

Lansată în cadrul Bienalei de Arhitectură de la Timișoara, care s-a desfășurat între 23 septembrie și 23 octombrie, instalația foto LINIA prezintă teritoriile, poveștile și mentalul colectiv de pe cea mai fragilă linie în contextul actual – granița de Est a teritoriului NATO. 

Proiectul este semnat de Asociația Viceversa și a fost realizat de arhitecții Laurian Ghinițoiu și Dorin Ștefan Adam. Pentru cele 40 de fotografii, Laurian a străbătut 3.500 de kilometri în România, Moldova și Ucraina. 

„Primele zile în care eu și Ștefan am ajuns în Timișoara au coincis cu explozia de știri despre război, iar asta ne-a făcut să observăm cât de puternică și importantă poate fi o graniță, atunci când vorbim despre apartenență, teritorialitate, despre treceri fragile și conexiuni, despre ce este definitiv și ce este impenetrabil”, a declarat Laurian Ghinițoiu pentru Libertatea. 

Recomandări

Crima pasională din lumea bună a Bucureștiului care a rămas nerezolvată și la 90 de ani distanță. Cum a sfârșit Tita Cristescu, prima Miss România

Proiectul vorbește, pe de-o parte, despre cât de ferme sunt frontierele și apartenența la un set de valori, dar în același timp celebrează umanul și banalul vieții care se întinde oriunde, dincolo de limita unor teritorii trasate politic sau militar.

Laurian Ghinițoiu, arhitect și fotograf: 

„Nevoile oamenilor sunt aceleași peste tot”

Imaginile din cadrul instalației surprind momente spontane, dar stereotipice, banalități sau anomalii. „Sunt imagini anonime bine înrădăcinate în mentalul nostru comun ce pot aparține ambelor părți ale graniței.”

Laurian spune că, indiferent de partea graniței în care se afla, a constatat că nevoile oamenilor sunt aceleași. „Am rămas plăcut surprins de cât de mult am reușit să comunic în limba română în multe dintre teritoriile Ucrainei. Deseori am fost invitat la masă, multe uși mi-au fost deschise pentru a descoperi povești de viață.”

Elementul grafic al instalației din gara Timișoara este o linie roșie, care devine granița, iar în fotografii sunt poveștile paralele, concomitente, ce se desfășoară de-a lungul garniturilor de tren.

Recomandări

Viitorul automobilelor pe hidrogen și al hibridelor nu sună bine. Explicațiile a doi experți: „Zilele lor sunt numărate” I Interviu

LINIA este în primul rând o poveste despre teritorii, spun autorii instalației. 

„Am vrut să parcurgem spațiile care sunt în transformare, să descoperim ipostazele pasagere ale trecerii teritoriilor, să observăm mentalul comun, să înțelegem locurile orașelor, să urmărim parcursul social construit și deconstruit de societățile noastre. Până la război, linia NATO părea invizibilă. Dar în momente de criză, ea definește siguranța și lipsa siguranței. Mai mult, ea definește cine emigrează și cine nu”, spune Laurian Ghinițoiu.  

Dialogul dintre arhitectură și problemele actuale

„Plecând de la banalul prezenței unei căi de transport, transportul feroviar, prin acest proiect am încercat să semantizăm liniile care ne apropie sau ne despart. Proiectul devine astfel materializarea graniței ca simbol grafic, iar imaginile relevă faptul că memoria personală poate deveni memorie comună, iar conectarea prin linie înseamnă dialog, adică un gest vizibil”, afirmă și Dorin Ștefan Adam. 

Recomandări

Culmea interceptărilor. Fost șef de la Imigrări Caraș-Severin, acuzat de corupție, înregistrat de DNA în timp ce vorbește singur: „Care … e ăsta!? Nu înțeleg”

Cei doi au fondat în 2021 Asociația Viceversa, o platformă care se concentrează pe dialogul dintre arhitectură și artele vizuale cu problemele actuale ale politicii și ale societății. 

Urmărește-ne pe Google News