ComenteazăAtunci când sughiţăm, de exemplu, facem un lucru foarte important în ceea ce priveşte procesul nostru de respiraţie. Sughiţul reprezintă o spasmă involuntară a diafragmei, el apărând atunci când stomacul este prea saturat sau prea puţin separat. Cercetătorii spun că nu îndeplineşte un scop anume, nefiind vital vieţii chiar dacă ajută, parţial, respiraţia.
Plânsul e un alt fenomen omenesc pe care cercetătorii au încercat să îl explice, ei spunând că este ciudat faptul că atunci când trăim o emoţie, ne dau lacrimile. Noi, oamenii, suntem singuriele vietăţi cărora le dau lacrimile atunci când suntem trişti sau prea fericiţi. Se ştie doar că plânsul îi calmează pe oameni deoarece organismul elimină hormoni şi proteine generate ca urmare a stresului.
Cercetătorii spun despre sărut că este ciudat că oamenii consideră romantic schimbul de salivă, dar e vorba despre un instinct biologic care ne ajută să cunoaştem eventualii parteneri, doar în urma unui sărut.
Somnul, un alt fenomen, deoarece oamenii petrec, în medie, o treime din viaţă dormind, este greu de înţeles de către cercetători. Somnul ajută cu siguranţă la regenerarea organismului şi este vital pentru stocarea amintirilor, nimeni neputând rezista mai mult de câteva zile fără să doarmă, oamenii de ştiinţă nereuşind încă să găsească formula care să ne facă să ne odihnim şi dacă nu dormim.
Şi îmbujorarea este un fenomen luat în discuţie, chiar dacă el diferă ca şi intensitate de la om la om. Din punct de vedere biologic, spun cercetătorii, îmbujorarea se produce în felul următor: venele din obraji se dilată, ceea ce face ca aceste zone să fie mai puternic vascularizate. În schimb, oamenii de ştiinţă nu pot explica care este scopul acestei reacţii fiziologice.